Dacă e o glumă e una excepţională, dacă nu e, e vai şi amar de capu’ nostru!

Am primit pe mail asta:

Mesajul este ăsta:

“Pasajul de la Pipera este greseala secolului in constructii.
Liniile de inalta tensiune sunt la acelasi nivel cu traversele de beton si astfel, pasajul nu mai poate traversa liniile de inalta tensiune.
Lucrarile au fost oprite si saptamana trecuta un grup de oficiali chinezi de la fima care construieste pasajul au venit la fata locului si se minunau de parca ar fi vazut a Opta Minune a Lumii. Numai in Romania se poate intampla si practic nu exista solutie la problema.

Fotograful a facut poza din lateral sa apara sugestiv in prim plan panoul Atentie la tren. ”

Promit că mă duc să caut locul ăsta cu prima ocazie în care o să mă duc la redacţie!

Mda. O parte esenţială a campaniei dâmboviţene e împărţeala diverselor produse. De la distribuţia industrială de mici şi bere până la căciuli, fulare, mănuşi - iarna - sau tricouri şi şepci -vara. Ce se alege de produsele frumos desenate cu lozinci, pe politicieni nu îi mai interesează. La ţară, Tanti Leana va da apă la vaci cu găleţile partidelor, iar la oraş tricourile de proastă calitate sunt, de obicei, avansate la rang de cârpă utilă în gospodărie (şters praf, podele, bude, etc).

Numai că mai există cazuri, izolate şi amărâte, dar există, când oamenii chiar poartă tricourile alea. Imaginea e însă complet opusă optimismului candidaţilor, care împart pachetele electorale rânjind cu gura până la urechi. Iată:

Între alegeri, în toate sondajele de opinie, se manifestă degradarea încrederii faţă de clasa politică, instituţiile şi justiţia din România. Pe acest fond, rezultatele alegerilor în viitor devin tot mai imprevizibile şi, pe de altă parte, legitimitatea aleşilor şi a structurilor instituţionalizate pe care aceştia ar trebui să le reprezinte - partidele - devine tot mai fragilă - e concluzia unui studiu al Institutului de Politici Publice.

Aici, declinul-participarii-la-vot si sondaj-participare-vot-ipp-data-research.

Coincidenţa, bat-o vina.. Fac un material despre turismul nostru şi despre noul brand lipit pe fruntea sa semeaţă şi, vorbind cu o colega, uite ce îmi trimite: adevăratul imn al turismului românesc. Nu e vorba de piesa de 10.000 de euro din bugetul de criză, ci de asta. Mişto treaba!

Nici nu am apucat să termin ouăle roşii (aduse de mama, evident, eu nu-s capabilă să fac asemenea chestie complicată) şi a venit cutremurul. Degeaba se chinuie maimarii ţării să ne dea iluzia de mai bine, de stabilizare a salariilor şi de îndreptare a cutelor economiei, că mama natură s-a decis să se implice în a ne zgâlţâi un pic. Poate vrea să ne bage minţile în cap sau poate vrea să ne ajute la digestie, habar nu am.

Mie, cu mână pe inimă recunosc, îmi e frică rău de acest fenomen al naturii. Mult mai rău decât de greve, moţiuni, şedinţe extraordinare şi solemne, alegeri şi proiecte de lege returnate spre reexaminare. Văd că televiziunile de ştiri s-au şi năpustit pe subiectul “cutremur”. Iar reporterii care şi-au petrecut cutremurul la serviciu admit şi ei că le e frică. Asta este. Bine că nu ne-a zguduit mai rău!

Vin ai noştri, pleacă ai noştri, noi rămânem tot ca proştii…

Mi-am adus aminte de zicala asta uitându-mă la Mircea Badea perorând despre avuţia neamului Băsescu. Şi da, doamnelor şi domnilor, sunt de acord cu Badea: trebuia să ne ducem toţi la facultatea de vânzări anterioare, că aşa faci sutele de mii de euro de case de lux, dar zic, cu de la mine putere, să facem şi un master în relaţii importante şi, dacă avem ceva baftă în viaţa asta, un doctorat în „succesurile” astea care se înregistrează fulminant prin conturile unor grupuri de interese.

citeste mai mult »

Nu e anul bivolului, așa cum scrie zodiacul chinezesc, nu e nici cel al ecologiștilor de ziua a treișpea. E anul familiei Băsescu - pentru că e an electoral, iar capul familiei mai vrea încă 5 ani la Cotroceni. E simplu ca bună ziua, ca scrisul la semafor pe un blackberry care nu deține diacritice. Ca o șaormă la pachet. Ne vom împrieteni cu Baseștii, dragi români, la fel cum ne-am împrietenit luni la rând, cu câțiva ani în urmă, cu mătușile lui Adrian Năstase. Și nu. Nu am o obsesie cu neamul lui Băsescu, jur, să moară mama lu’ Frankfurt!
Deși, dacă mă uit la ce am tot scris în ultima vreme, am câte un reprezentant al familiei mai peste tot. Eh, asta e, așa cum vă spun că nu îmi place hreanul nici să-l miros, nici nesul cald, nici frigul la picioare, vă rog să mă credeți - nu am o obsesie cu Băseștii. (am una cu serviciile, dar aia e altă poveste). Însă, lucrurile se leagă. mai ales în familiile de politicieni Cuvântul cel mai mișto de folosit aici e “beizadelele”. Adică: fetele președintelui.

citeste mai mult »

 Nu pot să mă abţin. Când vine vorba de mezina preşedintelui, nu pot să mă abţin. De când nu mai reuşesc să scap de sinistrul cuvânt „succesuri”, pe care îl folosesc non-stop, de o să mă fac de toată bafta până la coadă, ori de câte ori apare ceva legat de Elena, fac ochii mari. Iar ieri e clar că marţea fiicei preşedintelui a avut trei ceasuri rele intense. citeste mai mult »

Un alt titlu potrivit ar fi fost Elena Båsescu, dinspre „succesuri” către „noroace”, dar ca să nu zică lumea că sunt rea, am inclus-o și pe „fata lui tata” în serialul Circ. De altminteri, ea singurică s-a expus la asemenea probleme, în momentul în care s-a apucat de politică. citeste mai mult »

Circ. Asta cred că e cel mai scurt și mai clar cuvânt despre activitatea recentă a Parlamentului.

Roberta Anastase nu îl mai suportă pe Adrian Năstase. Ok. I s-a întâmplat și lui Ion Iliescu, însă acesta nu și-a luat jucăriile să se mute cu scăunelul. Anastase, însă, a decis să schimbe scaunul în ședințele Biroului Permanent. Ce a rezultat după discuțiile respective, deja s-a văzut prin ziare și pe la televizor. Momentul culminant a fost analiza trecătoarei frumuseți feminine în contrapondere cu permanența prostiei. Iar Năstase a completat pe blogul său tărășenia, cu ironia care-l caracterizează. Asta una la mână.

Dar nu e singura pățanie. în ședința respectivă, parcă le-a luat Dumnezeu mințile. Iată un extras din stenogramă, furnizat de Newsin, că pe site-ul deputaților nu e încărcată discuția din ședință. A apărut sub un titlu de largă inspirație: V-a căzut o piatră în cap, fraților?

citeste mai mult »