Editorial de Claudiu Săftoiu. România jalonează viitorul european: preia președinția UE la 1 ianuarie 2019 și organizează primul Summit UE post-Brexit, la Sibiu

13 septembrie 2017 21:33

Organizarea în România a primului Summit UE post-Brexit, la 30 martie 2019, este cea mai bună veste pe care o puteau aștepta cetățenii români, în această perioadă. Agenda europeană face ca țara noastră să preia, de la 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, Președinția rotativă a Uniunii Europene, și să joace un rol de mediator în unul dintre cele mai insolite dosare ale Uniunii: părăsirea de către Regatului Unit al Marii Britanii a Uniunii Europene. Responsabilitatea organizării pe 30 martie 2019 a Summit-ului, a doua zi după ieșirea britanicilor din organizația europeană pe care au dezvoltat-o timp de 44 de ani, face din România un promotor excepțional al marii familii europene și al beneficiilor apartenenței la UE.

Modelul cerut: democrație, stat de drept și absorbție 100% a fondurilor europene

Prietenul României, Jean-Claude Junker, face tot posibilul să ne scoată în față. Simpatia deschisă, chiar zgomotoasă, a președintelui Comisiei Europene față de români este însă o veritabilă povară pentru politicienii români. Ca să preiei președinția UE și să organizezi un summit care va deschide o nouă pagină a proiectului european, atunci țara ta trebuie să arate cu adevărat ca un model european. Câteva sunt criteriile care trebuie îndeplinite fără discuție: apărarea neîncetată a statului de drept, libertatea actului de justiție, absorbția 100% a fondurilor europene în exercițiul financiar 2014-2020, stabilitate politică internă și predictibilitate.

Brexit – un dosar mediat de România, pentru stabilitatea viitorului UE

Încă din martie 2017, guvernul de la București a format un grup interministerial Brexit, cu scopul de a pregăti România pentru modificările majore ce vor surveni după ieșirea marii Britanii din UE. Întâlniri bilaterale România-Regatul Unit vor avea loc timp de doi ani, până la preluarea președinției rotative, moment care trebuie să ne pregătească pentru gestionarea ultimului act al ciudatului vot anti-UE, dat de britanici, acum aproape doi ani. La fel de probabil este însă, după cum se arată calendarul Brexit de la Bruxelles, dar și dezbaterile din societatea britanică, ca ziua de 29 martie 2019 să aducă mai curând un acord de extindere a perioadei de negociere, sau un acord pentru o perioadă de tranziție mai mare pentru ieșirea Marii Britanii din UE, decât să pecetluiască ieșirea Regatului Unit din Uniune.

300 000 de români muncesc și studiază în Marea Britanie. Orizontul lor e gri

Șase luni de zile, la începutul lui 2019, România va fi la butoanele Uniunii Europene și va gestiona Brexit-ul. Va fi ca un salt în necunoscut, cu negocieri incerte și un viitor gri pentru cei peste 300 000 de români care muncesc sau învață în Regatul Unit. Pentru aceștia și pentru cetățenii Europei, destinul nu va mai fi același, după plecarea britanicilor. România are șansa de a fi un promotor al virtuților marii familii europene, al beneficiilor ei, în timp ce va face ca plecarea insularilor din UE să-i afecteze cât mai puțin pe conaționalii noștri din Marea Britanie. Președinția UE a României și organizarea Summit-ului UE-27, la Sibiu, ne urcă în zodia responsabilității pentru un viitor stabil al Uniunii Europene. Nu e întâmplător că România e chemată să treacă Europa peste aceste noi hotare. După 12 ani de la aderare, țara noastră își dă măsura maturității, ca membru deplin și sprijin ferm pentru continuarea proiectului unei Europe unite, început la 9 mai 1950, de părintele fondator al UE, Robert Schumann.


Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicenilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).


Loading...
Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro