INTERVIU EXCLUSIV | Nicole Cherry, DESTĂINUIRE NEAŞTEPTATĂ: „Dorm cu MAMA în CAMERĂ”

08 iulie 2014 10:45

La 15 ani, vârstă la care multe fete nu se despart de universul copilăriei, uimitoarea Nicole Cherry, a cărei mare succes -”Memories” îl ascultăm aproape non-stop la radio de un an de zile, s-a umplut de faimă. Chiar dacă încă locuieşte într-un apartament de bloc, puştoaica teribilă a muzicii nostre visează la Grammy.

Şansa sa a fost încrederea părinţilor, nu s-au dezarmat de părerile directorilor caselor de discuri privind destinul muzical al mezinei familiei.”Trebuie să mai crească”, a fost  părerea generală a sfătoşilor. ”Memories” a lansat-o la doar 14 ani şi a devenit, în doar 6 luni, cea mai ascultată melodie a anului trecut. De atunci zeci de concerte, interviuri şi mii fani ce i-au schimbat viaţa micuţei, pe numele său Nicoleta Janina Ghinea. Din acest frumos vis era obligată să se trezească în fiecare zi de luni, când pleca la şcoală. Dar a venit vacanţa!
După Cleopatra Stratan nici un copil nu a reuşit o ascensiune atât de rapidă pe piaţa muzicală. Mai e loc de urcat în accepţiunea ta?
Cu siguranţă! Îmi doresc să ajung cât mai sus, visez să câştig un premiu Grammy şi o să-mi îndeplinesc visul.
Dintr-un copil ai ajuns extrem de rapid un star. Cum reuşeşti să împaci temele şi orele de somn între miile de kilometri pe care îi faci săptămânal?
Încerc să îmi împart timpul foarte atent. Trebuie să mă conformez unui program bine stabilit, aşa am reuşit să trec cu bine, fără emoţii, de primul an de liceu (”Dinu Lipatti”-n.r.)
Profesorii sunt toleranţi când mai chiuleşti? Care-i relaţia cu profesorii, colegii tăi?
Am o relaţie foarte bună cu ei, le mulţumesc profesorilor mei, chiar şi celor de care mi-a fost un pic frică. Nu mă aşteptam să mă înţeleagă atât de bine. Sunt foarte înţelegători!
În turnee cu cine împarţi camera?
Întotdeuna cu mama mea, este alături de mine mereu, pe drumurile ţării, în spatele scenei. Capăt încredere când e lângă mine.
Îndrăznesc, după ce am citit textul piesei ”Memories”: ai traversat prima dragoste?
Nu am fost îndrăgostită până acum… Nu cred că se va întâmpla prea curând dar nu mi-e frică de aşa ceva!
De pe urma muncii şi imaginii tale s-au câştigat mulţi bani în ultimul an. Spune-mi, poţi să-ţi faci toate poftele ori încă ai ”restricţii” de vârstă din partea parinţilor tăi?
Părinţii mei mi-au dăruit de mica tot ce se putea mai bun. Bine, am simţit că au făcut acest lucru cu o oarecare măsură. Mi-au amintit mereu că trebuie să apreciez banii munciţi. Faţă de alţii nu am restricţii dar nici nevoi financiare mari.
Încă nu poţi deţine casa ta personală, un automobil. În acest moment care-i cea mai mare avere a ta?
Nu prea pun accept pe lucruri materiale. Muzica şi piesele mele actuale şi viitoare reprezintă singura mea avere. Încă muncesc la ea.
Înainte de notorietatea de care te bucuri acum, te-am întâlnit într-un club, noaptea târziu, însoţită de tatăl tau, aşteptându-ţi rândul să urci pe scena, să uimeşti lumea. A fost anevoios drumul în a atinge succesul?
A fost greu, dar nu mă plâng, a meritat în cele din urmă. Ştiu la vârsta mea ce înseamănă să dormi puţin pentru a-ţi realiza visul, să nu te bucuri de mult timp liber. Însă am tot ce îmi doresc…nu exagerez!
Numai anul trecut, în turneul Mix Music Evo, ai încântat aproape un milion de spectatori în toata ţara. Nu te copleşeşte mulţimea când urci pe scenă?
Dincolo de emoţii iubesc să cânt oamenilor şi să mă încarc cu aplauzele lor. Este un sentiment unic, nu îl pot descrie în cuvinte. De aceea, de fiecare dată când apar în faţa publicului dau totul, ca şi cum ar fi ultima oară când urc pe scenă.
Ai timp de prietenii tăi ori astfel de acţiuni sunt ”amintiri” în acest moment, având în vedere programul tău?
Trebuie să-mi găsesc timp pentru prieteni, am o prietena bună. Merg des la cinema, sper mai des acum, în vacanţă.
Înveţi într-o şcoală de muzică, unde mulţi din colegi aspiră să atingă un strop de glorie după ce termina liceul. Tu deabia ai început şcoala şi esti o vedetă între elevi…
O, da, e ciudat….mai ales când colegii sunt mai mari decât mine. Ei muncesc poate mult mai mult decât mine, însă nu au avut şansa mea şi de aceea mă străduiesc să fiu mai bună şi să nu dezamăgesc.

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro
Comentarii