Muncesc printre scorpioni şi vipere

În general, o construcţie de dimensiunile unei hidrocentrale se realizează cu utilaje. În locurile greu accesibile însă, acolo unde maşinile nu pot ajunge, sunt chemaţi constructorii alpinişti. Ei trebuie să ştie în primul rând să se caţere, dar trebuie să fie şi suficient de puternici pentru a susţine greutăţi de 20-30 de kilograme, suspendaţi pe frânghie. Nicolae Kurti are 38 de ani şi face parte dintr-o astfel de echipă, care lucrează acum la hidrocentrala de la Herculane. “Nu prăpastia este problema aici, cel mai tare ne temem de vipere şi de scorpioni”, spune el.

Nicolae a fost constructor la filiala din Satu Mare a unei firme germane. Anul trecut a fost trimis în şomaj. În această primăvară Hidrţlectrica a alocat bani pentru reînceperea lucrărilor la obiectivele lăsate baltă cu ani în urmă, unele chiar de pe vremea lui Ceauşescu. Deci au apărut locuri de muncă pentru constructori. Kurti a reuşit să se angajeze la societatea Samracing, care a recrutat oameni de diferite meserii, exclusiv dintre şomeri, pentru o muncă mai specială la obiectivele Hidrţlectrica. Primul lor punct de lucru: hidrocentrala de la Herculane.

Echipa lui Nicolae Kurti, formată din şapte oameni, e “specială” pentru că lucrează acolo unde nu pot ajunge utilajele, adică pe versanţii abrupţi ai munţilor. Concret, trebuie să amenajeze locul pe unde va trece o conductă cu diametrul de trei metri, prin care apa dintr-o acumulare artificială situată la peste 12 kilometri distanţă va fi adusă şi prăvălită peste turbinele din hidrocentrala Herculane.

S-au calificat ca alpinişti utilitari la locul de muncă

Pentru a realiza traseul conductei, trebuie să sape, cu tampela (un fel de picamăr mai mare), cu ranga şi cu târnăcopul în stâncă de granit. De multe ori, trebuie să facă acest lucru suspendaţi de frânghia de alpinist pe un perete vertical. Tampela cântăreşte 25 de kilograme. Oricine îşi poate închipui ce înseamnă să lucrezi cu ea suspendat deasupra prăpastiei!

Doar doi oameni din echipă execută această activitate. Specializarea pe alpinism utilitar au făcut- o la locul de muncă, chiar pe aceşti versanţi ai Munţilor Cernei. După ce dislocă roca, o prăvălesc în vale, de unde este încărcată în camioane şi dusă unde e nevoie de piatră. “Nu ne temem de înălţime sau de animale, că pe aceste prăpastii nu vin fiarele. Cel mai tare ne e frică de vipere şi de scorpioni, pot fi ascunşi sub frunze şi nu-i vezi”, spune Nicolae Kurti.

Zona Herculane este influenţată de un curent de aer cald, mediteranean, venit dinspre sud-est. Clima mai blândă este perfectă pentru vipera cu corn, cea mai veninoasă reptilă din România, şi pentru scorpioni. “Se spune că scorpionul de la noi nu e veninos… Ba este, pe mine m-a înţepat unul şi mi s-a umflat piciorul. O săptămână nu am fost bun de nimic”, a adăugat Nicolae.

Muşcătura lor e mortală

Vipera cu corn e cel mai periculos şarpe din România. Muşcătura ei e mortală pentru om, dacă cel atacat nu se tratează imediat cu antiviperin.
La noi există o singură specie de scorpion. Are circa un cm lungime şi este de culoare brună. Înţepătura sa e la fel de toxică şi de dureroasă ca a unei viespi comune.

În România funcţionează 276 de hidrocentrale. Alte 16 sunt în construcţie

Cele 276 de hidrocentrale din ţara noastră produc 27% din necesarul de energie electrică al României. În acest moment e amenajat doar 53,83 la sută din potenţialul tehnic al râurilor interioare. Majoritatea hidrocentralelor sunt concentrate pe râurile Olt, Argeş, Bistriţa, Siret, Râul Mare (afluent al Mureşului din Haţeg), Sebeş şi Someş. Mihai David, directorul general la Hidrţlectrica, ne-a spus că încă 30 de hidrocentrale sunt în faza de proiectare, din care 15 sunt deja în lucru .