Romanii sunt azi liberi datorita acestor placute

24 Iulie 2008 | Articol semnat de Sorin Golea, Claudiu Pacearca

Razboiul de independenta de la 1877 a fost finantat prin topirea unui tezaur dacic, descoperit la Sinaia in 1875. Acesta continea cateva sute de tablite din aur, cu inscriptii despre istoria dacilor. Pentru a nu se pierde istoria, regele Carol I a ordonat copierea in plumb a tuturor obiectelor gasite. Afacerea a fost ascunsa timp de 130 de ani.

In 2003 apare in Romania o informatie stranie: in tara noastra exista o adevarata colectie de placi din plumb imprimate cu scriere dacica, artefacte ascunse de oficialitati timp de aproape 130 de ani.

In urma unei investigatii personale, scriitorul Dumitru Manolache ajunge la concluzia ca placile sunt copii ale unor originale din aur. Studiul face obiectul volumului 'Tezaurul dacic de la Sinaia', recent aparut pe piata.

Povestea incepe in 1875, cand Carol I hotaraste sa construiasca o resedinta a casei regale. Acesta va fi Castelul Peles din Sinaia.

In timpul excavatiilor pentru cladire, s-a descoperit un tezaur din mai multe table scrise in relief, cu dimensiuni de aproximativ 10x15 centimetri, cu grosimi variabile, si alte obiecte din aur, in greutate totala de aproximativ 1.500 de kilograme. Placile erau acoperite cu inscriptii ciudate, cu figuri umane si de animale. Curioase erau semnele scrierii necunoscute de pe unele placi, precum si amestecul de litere grecesti si latine de pe celelalte. In acel moment, Romania se pregatea sa-si castige independenta, intrand in razboi, alaturi de Rusia, impotriva Imperiului Otoman.

Regele Carol I se consulta cu premierul Lascar Catargiu si cu mai multi istorici romani de marca, printre care Alexandru Xenopol si Dimitrie Onciul. Se ajunge la concluzia ca tezaurul trebuie privit ca pe o sursa de bani intr-un moment de mare cumpana pentru tara. Acesta este cedat regelui Carol I, care ii face copii in plumb la fabrica de cuie din Sinaia, cu ajutorul patronului Emil Costinescu, depoziteaza copiile la Manastirea Sinaia si in Castelul Peles si topeste originalele din aur. Cu banii utileaza armata, care se pregatea de razboi. In 1948, dupa abdicarea regelui Mihai, placile sunt ridicate de la Peles si depozitate, fara a fi inregistrate, in Institutul de Arheologie 'Vasile Parvan' din Bucuresti. Tot atunci, profesorul Ioan Nestor recomanda Marioarei Golescu publicarea placutelor de plumb. Le fotocopiaza cu ajutorul inginerului Dan Romalo, face un studiu, dar nu publica nimic.

In 1973, un cercetator de la Muzeul Taranului Roman publica tot ce se stia despre subiectul tablitelor de la Sinaia.

Tot in anii '70, Institutul de Studii Istorice si Social-Politice de pe langa Comitetul Central al PCR devine extrem de interesat de subiect. O echipa de specialisti primeste ordin sa descifreze scrierea pana la 14 iulie 1978. Rezultatul muncii lor a ramas necunoscut.

Abia in 2003, Dan Romalo tipareste o carte despre tablitele de la Sinaia. Puse cap la cap, acestea reprezinta o istorie a Daciei, din stravechime pana la Decebal. Apoi, izbucneste un scandal in mediile academice pe aceasta tema. Oficial, se spune ca toate sunt falsuri realizate dintr-un patriotism exacerbat.

De pe tablitele de la Sinaia s-ar putea reconstitui istoria dacilor

Dacologii, dimpotriva, afirma ca sunt copii ale unor originale. Scriitorul Dumitru Manolache incepe si el o investigatie pe cont propriu. Sunt alese 35 de placute, care sunt testate in 2004, la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara 'Horia Hulubei' din Bucuresti. Rezultatul: piesele sunt alcatuite din plumb, specific aceluia tipografic de secol XIX. Adica obiectele au fost turnate in urma cu cel putin 120 - 130 de ani. Aici, lucrurile incep sa se clarifice.

In urma descifrarii unor nume de pe tablite, se stie azi ca placa numarul 21, de exemplu, reprezinta planul cetatii Sarmizegetusa de pe vremea lui Burebista. Se mai stie ca pe placa numarul 84 este tot cetatea Sarmizegetusa, dar de pe vremea lui Decebal. Placile cu aceste harti au fost turnate in secolul XIX, conform testarilor fizice, iar datele arhitecturale sunt identice cu ceea ce s-a descoperit la Gradistea, in secolul XX. Era imposibil ca in secolul XIX cineva sa stie ce se va descoperi in veacul urmator si sa reprezinte aceste date din viitor pe niste placi din plumb.

Argumente pro
"Ce facea regele Carol I cu aceste obiecte la curtea sa?"

'Daca sunt copii ale unor originale, trebuie cercetate, pentru ca pot face lumina asupra unei perioade a istoriei noastre despre care stim foarte putin, inclusiv despre limba dacilor, care, din cate se pare, era apropiata de latina. Daca sunt falsuri, trebuie studiate pentru a se lamuri acest lucru. Vreau sa spun ca nu exista nici un indiciu ca ar fi falsuri, dar nimeni nu doreste sa cerceteze cu seriozitate aceste obiecte. Nici macar nu sunt inregistrate oficial, de parca nici nu ar exista pentru istoricii din tara noastra. Eu sunt doctor in lingvistica si am fost cercetator in Academia Romana. A trebuit sa demisionez, din cauza ca sustin teza autenticitatii scrierii de pe tablitele din plumb. Ce facea regele Carol I cu aceste falsuri la curtea sa? Cine s-a chinuit sa realizeze 200 de inscriptii doar de amorul artei? E o zona ocultata si nu inteleg de ce', ne-a spus Aurora Petan (foto), unul dintre cei mai indaratnici adepti ai necesitatii studierii acestor placute ciudate.

Argumente contra
"Sunt falsuri"

'Exista o disputa stiintifica in legatura cu aceste artefacte. Ele sunt in acest moment piese de patrimoniu, ca toate colectiile din institut. Eu tind sa cred ca sunt falsuri, deoarece in 1916 nu au fost trimise in Rusia, cu celelalte obiecte de patrimoniu din tezaur, iar armatele de ocupatie de dupa 1916 nu si-au manifestat nici ele interesul pentru aceste tablite', ne-a spus Alexandru Vulpe (foto), directorul Institutului de Arheologie 'Vasile Parvan' din Bucuresti.

A domnit 48 de ani

Carol I (10 aprilie 1839 - 10 octombrie 1914) s-a nascut la in Sigmaringen ca Printul Karl von Hohenzollern-Sigmaringen. A condus Romania, intai ca domnitor, apoi ca rege, intre anii 1866-1914. In cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lunga din istoria statelor romanesti), Carol I a obtinut suveranitatea, in urma Razboiului de Independenta (1877-1878) impotriva Imperiului Otoman, razboi care i-a crescut imens prestigiul, a redresat economia si a pus bazele unei dinastii.

Calificativ (din 4 voturi):

Articol citit de:
1227

Comentarii (44)

Adauga comentariu

#44. DlGoe | 2010.02.12 | 23.49

Prostie
Prostia este in Floare ! Adica nu avea tara destul aur cand de milenii am imbogatit imperiile ! Topirea placutelor a fost un act de VANDALISM la adresa istoriei noastre ! A fost un act de DISTRUGERE !