Fotografii de primăvară-vară, anii ’50 vs anii 2000. Imaginile Bucureștiului, cu soldați sovietici și fără…

20 martie 2017 10:00 De: ,

Ce a fost Bucureştiul şi ce a ajuns… Vă prezentăm evoluţia capitalei României în imagini paralele: cum era în anii ’50 şi ce a ajuns în anii 2000… “când nu vom mai fi copii”. În linii mari, evoluţia s-a manifestat în special în creşterea aglomeraţiei şi înmulţirea oarecum haotică a numărului de imobile. Desigur, nota dezvoltării certe o reprezintă metroul, Casa Poporului şi mulţimea de maşini. Şi parcă este mai multă vegetaţie acum… Şi lipsesc soldaţii sovietici…

Cişmigiu, cu soldaţi sovietici…  şi fără

Parcul Cişmigiu este una din emblemele Capitalei României. Realizat în 1860 pe locul unei vechi mlaştini, parcul are un foişor chiar în mijlocul său. În anii ’50, acest foişor era spaţiu comercial împodobit cu stragurile Republicii Populare Române şi Uniunii Sovietice. Ca să fie prietenia şi mai clară, militarii sovieticii se plimbau amical prin Cişmigiu, alături de civilii români.

În a doua fotografie, foişorul este deschis publicului, fără soldaţi sovietici, aşa cum îl ştim acum… Armata roşie a plecat din România în 1958.

Bulevardul Bălcescu, fără Intercontinental şi cu…

Realizat în 1970, Intercontinentalul bucureştean este o altă emblemă a urbei. Dacă la mijlocul secolului XX Bd. Bălcescu păstra linia interbelică, uniform, acum, hotelul de cinci stele ţâşneşte dintre celelalte construcţii.

Cum s-au înmulţit maşinile în faţa Băncii Naţionale în 60 de ani

Adevărul este că nici nu prea avem ce maşini să etalăm după al Doilea Război Mondial în faţa Băncii Naţionale, decât Volga, ceva maşini franţuzeşti şi cam atât. Abia după 20-25 de ani apare Dacia, şi după încă 30 cele străine modern.

Calea Victoriei, pe vremea când copiii de grădiniţă erau încă şoimi ai patriei

Fotografia din faţa Casei Armatei este făcută în anii ’50, când pentru cei mici nu se inventase încă statutul de ”şoim al patriei”.

A doua fotografie în acelşi loc, pe vremea când nu se mai ştia de şoimi ai patriei şi pionieri, de peste 20 de ani.

Cinema Patria şi fostul Muzeu Simu

”Muzeul Simu”,  peste drum de Cinema Patria, şi-a deschis porţile pentru publicul iubitor de artă din Bucureşti pe 21 mai 1910. Edificiul a fost construit în stil ionic, similar templelor greceşti. Anastase Simu, academician român, doctor în ştiinţe politice şi administrative şi mare colecţionar de artă, a vrut să demonstreze aici că lucrările de artă ale artiştilor români se pot compara fără probleme cu capodoperele artelor plastice universale.

Muzeul Simu a funcţionat până în 1960, când a fost dărâmat de autorităţile comuniste pentru a construi în locul său Magazinul Eva. În fapt, Muzeul Simu semăna prea mult cu un templu masonic, iar comuniştii nu îi suportau pe masoni.

Dâmboviţa, privire spre Teatrul Bulandra…

Loading...
Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro