Culturile exotice câștigă teren în România. Afaceri de nișă cu șofran, năut sau goji

10 iunie 2017 23:00

Culturile exotice din România se înmulțesc. Tot mai mulți oameni care au pământ la țară se orientează către acestea, în defavoarea culturilor tradiționale. Motivele sunt lesne de înțeles: piețe de desfacere pe care au o concurență mai mică și profituri substanțiale.

sursă foto: radiotimisoara.ro

Vincent de Busson(foto), căpitan de armată în Belgia, țara sa natală, a renunțat la traiul cazon pentru că a vrut să înceapă o afacere în agricultură. Belgianul a povestit să provine dintr-o familie de fermieri, așa că domeniul nu i-a fost total străin. S-a stabilit în Berzovia, județul Caraș-Severin, unde inițial a crescut vaci de lapte și a cultivat legumelor. Din 2013, a început să cultive șofran, cel mai scump condiment din lume, notează radiotimisoara.

Șofranul este originar din Orientul Mijlociu și a fost adus în Europa de spanioli. Planta s-a aclimatizat perfect pe câmpurile din Caraș-Severin. Vincent a comandat primii bulbi din Belgia și a plătit pe ei o sumă deloc neglijabilă: 17.000 de euro. Însă profitul nu s-a lăsat mult așteptat. Iar afacerea a luat repede amploare: după ce a testat cultura pe un teren mic, pentru a vedea cum merge, belgianul a mărit de 20 de ori suprafața de însămânțare.

Belgianul face profit pe pe urma culturilor exotice din România. Ia 28.000 de euro pentru un kilogram de șofran

Vincent de Busson a găsit piață de desfacere pentru șofranul său atât în România, cât și în țara natală, Belgia. Aici dă gramul cu 110 lei, adică peste 24 de euro, iar în străinătate, cu 28 de euro. Asta înseamnă că Vincent obține pe un kilogram un preț maximal de 28.000 de euro!

E destul de multă muncă însă pentru acest profit. Pentru 40 de grame de șofran este nevoie de 6.000 – 8.000 de flori de șofran. Așadar, cultura nu e floare la ureche și în niciun caz nu e pentru cei care vor să se îmbogățească fără să facă vreun mare efort…

Profesorul de filosofie a pariat pe năut

Gheorghe Cireap, cultivator de năut
sursă foto: agrointel.ro

George Cireap, din localitatea Frătești, județul Giurgiu, a renunțat la a preda filosofia și s-a apucat de agricultură, după 1989, conform agrointel.ro. “Am trecut de la meseria de dascăl la cea de fermier. Am început cu agricultura încet, cu suprafețe mici așa cum au început mai toți cei care și-au schimbat meseria după 1989. Astăzi am ajuns la o suprafață de 1.450 de hectare”, a declarat fostul profesor. În lipsa unui sistem de irigații în acea zonă a Bărăganului, a mizat pe culturi care nu au nevoie de multă apă: mazăre și năut. Înainte de acestea, a încercat soia, dar a eșuat.

“Am riscat și am cultivat și soia, iar rezultatele au fost mult sub așteptări față de investiția pe care am făcut-o. Atât mazărea, cât și năutul au un comportament mai adaptat la condițiile de climă care sunt în această câmpie”, a explicat George Cireap.

Plantațiile de topinambur și trandafiri pentru dulceață, afaceri de nișă în Giurgiu

Fermierul Ștefan Muscă din județul Giurgiu (foto) vrea să dea lovitura prin cultivarea de topinambur, numit și “cartoful săracilor”, care e la mare căutare pe piață. Bărbatul deține 600 de hectare, iar pe 5 dintre acestea a plantat tompinambur, pe care l-a obținut de la Stațiunea de Cercetare de la Buzău, notează agrointel.ro. Un kilogram de material de plantat l-a costat 5 lei, iar pentru un hectar a avut nevoie de 1.000 de kilograme. “Nu mi-am făcut încă un calcul total al investiției, pentru că se mai adaugă și lucrările solului, plantatul și întreținerea culturii”, a declarat fermierul.

Ștefan Muscă a plantat și trandafiri pentru dulceață pe două hectare și speră să aibă un profit mare în următorii ani.

„Am pus 7.500 de butași din soiul Rosa Damascena, aproape două hectare de trandafiri de dulceață, și am lăsat 1.000 mp liberi, pentru că vreau să fac o zonă unde oamenii care vin și se cazează la mine la pensiune să vadă plantația, iar dacă vor să învețe cum se îngrijește și se întreține un trandafir, să poată experimenta asta în voie”, a declarat fermierul.

Cultura de topinambur este afacerea de nișă pe care mizează fermierul giurgivean

Terenurile pe care le lucrează sunt aproape de granița cu Bulgaria, țară recunoscută pentru producția de butași de trandafiri, însă a preferat să cumpere butași din România. “Materialul de plantat l-am luat de la un coleg de la Buzău. Sunt puțin mai patriot, țin la țara mea și la poporul meu. Nu am vrut să dau 2 lei pe butașii din Bulgaria, am preferat să investesc în genetică românească, chiar dacă a costat un pic mai mult”, a mărturisit Muscă. El a investit aproape 14.000 de euro în butași.

Culturile exotice din România: Goji a fost aclimatizat la Satu Mare

Un fermier din Ciuperceni a reușit să aclimatizeze fructul originar din Tibet în solul din Satu Mare, cu semințe aduse de fiul său din Canada. În prezent, are o producție-record la nivel european, pe care o vinde integral în afara țării.

Kolbaszer Emeric și familia acestuia au descoperit goji în 2008, când afacerea în construcții a intrat în criză. Omul a povestit pentru Libertatea că ideea de a investi într-o plantație de goji i-a venit de la fiul său, care trăiește în Canada. La acel moment, nu știa prea multe despre această plantă, așa că s-a apucat să se documenteze pe internet.

“Acolo, fiul meu a văzut o plantație de goji. Am discutat cu proprietarul, care fusese în Tibet și a reușit să aclimatizeze aceste fructe la mediu din Canada. În Tibet, important este jocul de temperatură, ziua cald, noaptea rece. Aceleași condiții climatice sunt și în China, unde mai cresc aceste plante. Și am zis că vom reuși și noi să le aclimatizăm. Fiind orășean, am învățat agricultura de pe net. Ne-a trimis semințele și după doi ani culegeam primele fructe”, povestește Kolbaszer Emeric.

După primul an, avea 2.400 de plante, iar la prima recoltă, butașii erau plini de fructe! “Am făcut o muncă de pionierat. Am dat doar la sapă, totul era bio, și nu am stropit cu nimic, deși dăunătorii atacau planta”, spune producătorul.

Goji este o plantă care poate fi folosită în totalitate. Emeric a reușit să facă din fructele de goji ceai, tinctură din frunze, gem și nectar, toate bio și fără nici un pic de zahăr. Urmează uleiul esențial și din semințe, dar și mierea, care sunt deocamdată în fază de experiment.

Roșiile pentru diabetici, afacerea profitabilă a unei familii din Dolj

Roșiile recomandate celor care suferă de diabet cresc în gospodăria soților Baronescu din comuna doljeană Perișor.

Roșiile pentru diabetici cresc în solariile legumicultorilor din Dolj
sursă foto: gds.ro

Plantate în solarii, tomatele au un conținut mare de licopen și înlocuiesc necesarul de insulină pentru diabetici. Legumicultorii cer 12 lei pentru un kilogram. Scad însă prețul și la 5 lei, dacă este nevoie, pentru că este vorba despre un aliment terapeutic.

“Cea mai mare satisfacție este când mă sună diferite persoane și îmi spun că nu mai suferă de alergii, după ce au început să consume produsele noastre, că se simt bine. Atunci simt cea mai mare mulțumire“, a declarat Florica Baronescu, soția legumicultorului, pentru Gazeta de Sud.

Levănțica umple câmpurile din Alba

Ioan Iakob a fost printre primii cultivatori de levănțică din zona Ocna Mureș, județul Alba. A început afacerea de nișă cu doar câteva sute de euro, pe o suprafață de mică de teren, fără să aibă utilaje.

“Nu a fost ușor și nu mi-a ieșit din prima, nu e ca în poveste. Abia a treia încercare a fost cu noroc, după ce am aflat cu adevărat secretele culturii de lavandă”, a spus agricultorul, care acum deține două hectare de teren cultivat cu această plantă. Specialiștii susțin că pentru a planta levănțică pe o suprafață de un hectar ai nevoie de 10.000 de euro. Iar profitul apare abia după al treilea an de cultivare.

Ioan Iakob a investit în cultura de levănțică
sursă foto: alba24.ro

Lavanda este folosită în industria farmaceutică și în cea cosmetică. E bună pentru insomnie, reducerea stresului, reglarea tensiunii și întărirea sistemului imunitar. Uleiul de lavandă are proprietăți antiseptice, antibacteriene și antiinflamatorii.

Loading...
Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro