De unde vine explozia de șoferi depistați „drogați la volan” cu care se laudă ministrul Bode

• Libertatea a vorbit cu medici, polițiști și avocați despre riscurile celor prinși „sub influență” și cât rămâne o substanță precum THC-ul din canabis în corp. 

După un weekend în Vama Veche, Mihai*, 22 de ani, a plecat înapoi spre casă, undeva în județul Mureș. După ce a condus 450 de kilometri, a fost oprit de Poliția Rutieră pentru viteză. Mihai și-a recunoscut vina. 

Agenții l-au dus cu mașina poliției la cel mai apropiat spital pentru a-i recolta și probe biologice: sânge și urină. La spital a petrecut 4 ore, a dat toate probele și declarații către polițiști. „Am fumat dintr-o țigară cu canabis în noaptea dinainte să plec la drum. M-am urcat la volan la 11 dimineața, după ce am dormit și am mâncat. Nu înțeleg cum aș fi putut să fiu sub influența substanțelor”, mărturisește Mihai ce a declarat poliției. 

Ajuns acasă în acea noapte, după ce unul dintre prietenii cu care era a condus mașina lui Mihai, tânărul le-a povestit părinților ce i s-a întâmplat. „Mama s-a îngrozit, crede că voi intra la închisoare. De când a aflat ia Xanax și Cipralex”, susține Mihai. Și el este speriat că va primi o sentință cu executare pentru condus sub influența substanțelor psihoactive. 

Recomandări

CNAIR a cerut voie să taie plopii bătrâni de pe marginea unei șosele, a primit „undă verde”, dar n-a mai făcut nimic: un copac s-a prăbușit ulterior și a ucis un om. Cum se apără compania

Conform Codului Penal, conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă penală. În România, deși posesia de canabis este ilegală, consumul nu este incriminat. 

Au trecut două luni de când Mihai a rămas fără permis. Nu a primit nicio înștiințare de la Poliție, nici buletinul de analize de la INML care să probeze rezultatul aparatului drug-test.  

„Am făcut cea mai mare prostie din viața mea. Pentru asta mi se termină toată viața?”

INML: Solicitările au blocat activitatea instituției  

Angajaţii INML se plâng că, în ultima perioadă, numărul solicitărilor pentru testarea probelor biologice prelucrate în urma rezultatelor pozitive date de aparatele drug-test a blocat activitatea instituţiei.

„Buletinul de analiză toxicologică este gata, în medie, cu indulgenţă, în 6-7 luni. În acest moment, de exemplu, se lucrează probele de la sfârşitul lunii noiembrie 2021. Iar din noiembrie până în prezent mai sunt 1.135 de recoltări pentru substanţe interzise. Numărul e în creştere faţă de alţi ani”, susţin, pentru Libertatea, surse din cadrul Institutului de Medicină Legală. 

Potrivit acestora, preţul unui buletin de analiză este achitat de către persoana în cauză şi costă între 300 şi 1.500 de lei.

Recomandări

De ce candidatura lui Cîrstoiu vulnerabilizează alianța PNL-PSD

Pe baza buletinului de analiză, organele de cercetare pot emite o ordonanţă pentru efectuarea expertizei medico-legale. „În multe cazuri însă, această ordonanţă este emisă înainte ca buletinul de analiză să fie finalizat, tocmai pentru că organul de cercetare îşi doreşte să dea curs dosarului, însă aceste expertize rămân în aşteptarea buletinului de analiză câteva luni”, susţin sursele Libertatea din INML.

De ce întârzie buletinele de analiză de la INML?

„Există un singur aparat care lucrează probele, uneori funcționează, alteori nu. În plus, se achiziţionează foarte greu componentele necesare şi reactivii solicitaţi”, susţin aceleași surse din INML.

Potrivit acestora, un șofer îşi poate recupera permisul (în cazul în care nu a consumat substanţe interzise) chiar şi după trei ani de la reţinerea actului. „Întârzierea mare pleacă de la INML, unde procedurile durează minimum un an şi jumătate”.

Ce vrea să facă ministrul Lucian Bode 

Recomandări

Victoria Rusiei în Ucraina este un scenariu îngrozitor pentru NATO, avertizează ISW. România se află printre țările expuse

După festivalul Saga din București, 23-25 iunie, unde un tânăr a murit în urma consumului de droguri, iar aproape o sută au ajuns la spital, ministrul de interne, Lucian Bode, a pornit o campanie prin care Poliția să identifice șoferii aflați sub influența substanțelor interzise. 

După primul bilanț oferit de agenții de la Rutieră, ministrul Bode a reacționat: „Este cu adevărat cutremurător ce se întâmplă. Nu vreau să dau un verdict, însă consumul de droguri la volan riscă să-l egaleze pe cel de alcool”. 

Liderul sindicatului ironizează autoritățile

Alți polițiști cred însă că astfel de acțiuni sunt simple exerciții de imagine. „Pe mine m-a uimit reacţia de surprindere a autorităţilor care au aflat anul acesta că se consumă droguri la concerte. Imediat după Saga, colegii de la Agenția Naţională Antidrog (ANA) au fost trimişi în ziua de Rusalii pe lângă biserici, să împartă pliante cu «Nu consumului de droguri». Cui? Bătrânilor care veneau la biserică? Şi am avut mai multe situaţii de genul ăsta, doar ca să le punctăm corect în bilanţuri”, spune Cosmin Andreica, liderul sindicatului polițiștilor Europol. 

„În zilele de după Saga, n-a mai contat nimic în România, doar drogurile! De ce? Pentru că presa a spus că poliţia nu e în stare, iar (chestorul Bogdan) Despescu a reacţionat: «Orice faceţi, tot ce ţine de activitatea voastră trebuie să fie legat de consumul de droguri»”, continuă Andreica.

Multe acţiuni pompieristice care n-aveau nicio legătură cu eficienţa sau cu vreo strategie. Prevenţia nu se face cu bastonul, în uniformă, la intimidare. 

Cosmin Andreica:

Libertatea a cerut Poliției Române statistici despre numărul de șoferi depistați la volan sub influența alcoolului și sub influența drogurilor, dar Poliția nu a comunicat încă aceste date. Le vom publica odată ce ziarul le va primi. 

Înalta Curte a tranșat o speță medicală

Din 2019, Poliţia Română a fost dotată cu zeci de aparate Dräger DrugTest 5000 și AquilaScan, cu ajutorul cărora agenţii de circulaţie pot depista prezenţa în organism a mai multor tipuri de substanţe interzise. 

Cosmin Andreica spune că, de la introducerea testării, au existat mai multe interpelări din partea avocaţilor care apărau persoanele inculpate, motivând că, deşi au consumat în trecut, clienţii lor nu se mai aflau sub efectul drogurilor când au fost opriţi de poliţişti. 

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat însă problema: simpla prezenţă a substanţelor active în organism este de natură să atragă răspundere penală pentru fapte de conducere sub influenţa substanţelor interzise”, explică sindicalistul Cosmin Andreica.

Este și situația pe care o invocă atât Mihai, cât și Eugen, un alt tânăr care a vorbit cu Libertatea. 

Eugen* este student la Medicină în București și susține că a fumat canabis într-o vacanță în Barcelona. În Spania, consumul personal de canabis este dezincriminat. La 7 zile de la întoarcerea în țară, poliția l-a oprit în traficul din Capitală. Tânărul spune că era dimineață, se ducea spre facultate și că n-a comis nicio infracțiune în trafic. „Pur și simplu am trecut pe lângă ei, au întors mașina și m-au oprit pe dreapta. Mi-au pus etilotestul și drug test-ul. Am ieșit pozitiv la canabis.” Și Eugen a fost condus la spital pentru probe biologice, ale căror rezultate au venit abia după 6 luni. 

„Nu m-am dus încă să le ridic, pentru că trebuie să plătesc 900 de lei din banii mei și am zis că o voi face după ce trece vara”, mărturisește el într-o discuție cu ziarul. 

Spre deosebire de Mihai, cel care venea din Vama Veche, Eugen se arată ceva mai liniștit. Nu crede că va intra la închisoare pentru fapta lui. „Nu mă consider vinovat, eu știu că n-am fumat înainte să mă urc la volan, nu am rănit pe nimeni, nu am făcut absolut nimic.”

Medic: „Simpla prezență a substanței nu determină influențarea capacităților de a șofa”

Practic, ÎCCJ s-a pronunţat definitiv, anul trecut, într-o speţă medicală: „legiuitorul a înţeles să incrimineze fapta în orice situaţie de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanţe psihoactive”. Indiferent când s-a produs consumul, subliniază și medicul legist Gabriel Gorun, responsabil la INML de monitorizarea deceselor asociate consumului de droguri.

ÎCCJ a avut o concluzie similară într-o altă decizie din 16 octombrie 2020, cu toate că, în urma expertizei medico-legale, s-a constatat că substanţele stupefiante erau prezente în organismul inculpatului, dar nu mai aveau efecte asupra acestuia în momentul condusului.

Este o decizie în contradicție absolută cu însăși ideea pe care Codul Rutier și cel Penal o folosesc: aceea de a fi sub influență. Simpla prezență a substanței nu determină influențarea capacităților de a șofa.

Medic legist Gabriel Gorun:

„Nicio distincție între un șofer care a fumat canabis în urmă cu 7 zile și unul care a fumat la volan”

Medicul Gorun spune că, deși sunt copleșiți cu sute de solicitări pentru expertizele medico-legale, rezultatele care arată concentrația din corp nu contează pentru autorități.

„Oricum te trimit în judecată, indiferent de rezultat. Este o practică absurdă. Legea românească nu face nicio distincție între a fi sub influență și a avea urme de substanță”, transmite medicul care crede că legea este extrem de rigidă, întrucât nu există nicio limită a concentrației substanței în corp.  

Sindicalistul Cosmin Andreica arată și el că, în cazul alcoolului, există o concentrație de 0,80 grame în sânge care delimitează între contravenție și dosar penal. Dacă eşti în prezenţa substanţelor psihoactive, nu mai ai la ce să te raportezi.

Nu există nicio distincţie între un cetăţean care a fumat canabis în urmă cu o săptămână şi unul care a fumat chiar înainte de a se urca la volan.

Polițist Cosmin Andreica, sindicatul Europol:

Medicii atrag atenția însă că diferența este enormă, iar autoritățile ar trebui să o facă tocmai pentru a evalua corect și pericolul pe care-l reprezintă șoferii care se află sub efectele substanței psihoactive.

Procurorii nu vor acorduri de recunoaștere

Avocatul Adrian Nănuț spune că, în cazul șoferilor depistați cu substanțe psihoactive, procurorii refuză de multe ori un acord de recunoaștere a vinovăției, care ar oferi pedepse mai mici și ar simplifica procedura. 

„M-am lovit deseori de lipsa de disponibilitate a procurorilor de a întocmi acest acord. La șoferii care sunt depistați cu alcoolemie de 0,82 sau 0,84 sunt deschiși, pentru că există o limită de 0,80. În cazul șoferilor care conduc sub influența narcoticelor, unde nu avem normă, acordurile nu se prea încheie”, explică avocatul pentru ziar. 

În plus, amintește medicul Gabriel Gorun, testele de droguri nu detectează prezența noilor substanțe psihoactive, cunoscute ca „legale” sau „etnobotanice”, deși sunt cele mai consumate droguri în rândul tinerilor din România, după canabis.

Cum măsoară aparatul drogurile dintr-un om

Aparatul DrugTest Drager 5000 nu poate măsura şi care este cantitatea de droguri consumată de o persoană, ci poate doar să indice prezenţa în corp a mai multor tipuri de substanţe interzise. E vorba de amfetamină, benzodiazepină, Delta-9-tetrahidrocanabinol (THC), cocaină, metamfetamină, opiacee, metadonă, ketamină.

„Ei testează exclusiv prezenţa unei substanţe în corp. Plecând de la ipoteza că, cel mai probabil, prezenţa substanţei în corp influenţează capacitatea de a conduce. Fără să stea să delimiteze măsura în care eşti afectat. Pot fi oameni care au toleranţă la THC sau la altă substanţă, iar capacitatea lor să nu fie influenţată, iar alţii să fie mult mai afectaţi de o cantitate mică”, explică și psihiatrul Adrian Pătrăţanu de la Clinica Aliat, specializată în prevenirea și tratarea dependențelor. 

Dr. Gabriel Gorun subliniază că „explozia numărului de șoferi depistați drogați la volan” nu poate fi dovedită decât dacă autoritățile chiar identifică câți dintre cei depistați erau într-adevăr sub influență. Adică substanța psihoactivă avea efecte asupra lor în momentul conducerii vehiculului.

„Câți dintre cei prinși erau sub influență sau câți dintre ei erau reziduali, după un consum de weekend. A avut o petrecere sâmbătă, iar marți a fost surprins cu mașina. În nicio lume a biologiei umane acel om nu era sub influența substanțelor. În România, legea îl consideră sub influență”, explică medicul cu o experiență de peste 20 de ani în medicina legală.  

Canabisul poate rezista în corp și o lună. Cocaina nu mai apare la testul de salivă în câteva ore 

THC, substanţa activă din canabis, se distribuie în ţesutul adipos, ficat, plămâni şi splină, potrivit unui studiu publicat de Centrul Național pentru Informații despre Biotehnologie din SUA. Substanţa poate rezista în organism şi poate fi detectată prin teste de urină chiar şi la o lună după utilizare, mult după ce efectul psihoactiv a trecut, potrivit mai multor studii.  

Astfel, o persoană care a consumat o singură dată canabis poate fi identificată, printr-un test de urină, după mai mult de o săptămână de la consum. Pe de altă parte, un utilizator frecvent poate fi identificat chiar şi după mai mult de 100 de zile de la ultima ţigară cu canabis.

De cealaltă parte însă, droguri de mare risc, precum cocaina sau MDMA, pot să nu mai apară la un test rapid după o zi sau chiar câteva ore de la utilizare. 

Poliţist: „20% din rezultate sunt fals pozitive”

Rezultatul pozitiv al aparatului DrugTest nu este însă probă în instanță. Rezultatul anchetei depinde exclusiv de rezultatul analizelor de la INML. În unele situații, testarea în urma căreia polițiștii au reținut permisele de conducere nu a fost confirmată ulterior. 

În iulie 2019, un tânăr de 25 de ani din Târgu Jiu, căruia poliţiştii i-au făcut dosar penal pentru consum de droguri, a demonstrat, în urma analizelor toxicologice, că luase doar Paracetamol şi metaboliţi.

„Am avut o persoană în vârstă într-un judeţ din nordul ţării, unde colegii au oprit un şofer de 64 de ani, l-au testat, iar rezultatul a fost pozitiv pentru cocaină. Era vorba de o persoană de la ţară, să ne-nţelegem, nici nu ştia ce e aia cocaină. Rezultatul a fost negativ după analiza probelor biologice, dar până atunci, poliţiştii au trebuit să-i reţină permisul”, completează şi Cosmin Andreica.

Unul din cinci rezultate este fals pozitiv, susține Andreica. „IGPR nu recunoaşte asta, dar acesta e raportul. Colegii vorbesc între ei: «Hai să nu mai testăm aleatoriu, ci în momentul în care putem asocia şi nişte stări psiho-fizice ale conducătorului»”. 

Polițiști depistați că au fumat marijuana 

Cosmin Andreica susţine că şi colegii săi din Poliţia Română s-au numărat printre victimele testării împotriva drogurilor: 

„Un coleg de la IT de la Poliţia Capitalei a fost la o petrecere, a tras două fumuri dintr-un joint, iar la cinci zile după a fost depistat pozitiv în urma testului. Nu la volan, ci la serviciu. Omul nu era nici măcar fumător. Înţeleg, e o infracţiune gravă, dar trebuie să ne gândim la cei care îşi nenorocesc viitorul pentru că au fumat o dată la o petrecere.”

Legea în alte țări din Uniunea Europeană 

Începând cu 2019, în Germania, şoferii care sunt prinşi pentru prima dată conducând sub influenţa canabisului nu mai sunt pedepsiţi prin reținerea permisului de conducere, ci sunt supuşi unei evaluări medicale în urma căreia se poate constata dacă erau sau nu apţi pentru a conduce. Măsura survine în urma unei decizii a Curţii Federale de Justiţie din Leipzig.

Potrivit legii din Germania, poliţiştii pot suspenda permisul unui șofer dacă acesta are în sânge o concentraţie de tetrahidrocanabinol (THC) mai mare de 1 nanogram per mililitru. Autorităţile au păstrat acest nivel, deşi, în 2015, un grup de experţi a propus creşterea concentraţiei la 3 ng/ml, argumentând că THC-ul poate rămâne în sânge mai multe zile după consum.

Conform Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA), în Belgia, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, concentrația admisă este de 1 nanogram / ml, în timp ce în țări precum Cehia și Marea Britanie, limita permisă crește la două nanograme per ml. 

*Numele folosite sunt pseudonime, pentru a le proteja identitatea șoferilor care au vorbit cu ziarul.

Vezi şi ce este aparatul drug test şi cum funcţionează!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro