TEZAURUL BLESTEMAT din vistieria lui Brâncoveanu

03 septembrie 2012 17:26

Blesteme grele apără comorile de aur ascunse din moşi-strămoşi în văgăunile Carpaţilor. Dar cine le găseşte urma şi le scoate la lumină nu are parte de bogăţie şi fericire.

Vorbe din bătrâni spun că un tezaur de aur din vremea dacilor i-ar fi adus moartea năprasnică lui Brâncoveanu şi feciorilor lui. Turcii îl numeau „Prinţul aurului din Carpaţi” pentru că niciun alt domnitor valah nu le adusese plocoane mai bogate. Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, a reuşit să îşi păstreze scaunul vreme îndelungată tocmai datorită aurului pe care îl trimitea sultanului. Pusese biruri grele pe popor, iar ţăranii şi târgoveţii abia pridideau să îşi plătească dările. Dar banii adunaţi tot nu îi ajungeau lui Vodă să îi împace pe turci. Pe de altă parte, Brâncoveanu avea mândria să fie ctitor şi ridica noi mănăstiri în fiecare an. Vistieria domnitorului părea un sac fără fund…

► Tezaurul blestemat

Oamenii începuseră să vorbească tot mai mult despre bogăţia lui Brâncoveanu. Se auzeau zvonuri că ar fi găsit o comoară de aur, ascunsă din vremea dacilor. Stolnicul Constantin Cantacuzino înfiinţase la curtea lui Brâncoveanu o „cancelarie secretă”, unde se adunau informaţii şi unde erau studiate documente străvechi, găsite în locuri de taină. Domnitorul îşi trimitea agenţii deghizaţi în toată ţara, avea „urechi” peste tot şi orice vorbă despre comori ascunse ajungea la curte cu repeziciune. Apropiaţii familiei domnitoare, cunoscând podoabele şi odoarele de aur care înfrumuseţeau reşedinţele lui vodă, erau încredinţaţi că acesta găsise un tezaur. Zvonurile despre comoara lui Brâncoveanu au ajuns şi la urechile sultanului. Turcii erau convinşi că domnitorul român avea să-şi folosească averea ca să înzes-
treze armata şi să se întoarcă împotriva lor. Sultanul a ordonat, în 1714, să fie decapitat, împreună cu cei patru fii ai lui şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu. Brâncovenii au  plătit cu viaţa aurul blestemat.

► Tainiţa comorii, dusă în mormânt

După moartea lui Brâncoveanu, turcii au atacat schitul Iezer, ascuns în munţi, în apropiere de Olăneşti. Aveau informaţii că voievodul ascunsese aici o parte din odoarele sale de aur. Nu se ştie nimic despre soarta comorii, dar ani de-a rândul schitul a rămas un reper pentru căutătorii de comori, înarmaţi cu radare sofisticate şi lopeţi. Şi schitul Pahomie, din vecinătate, este ştiut drept una din ascunzătorile lui Brâncoveanu. În 2009, a fost vizată Mănăstirea Baia de Aramă. Lucrările de consolidare a bisericii au scos la iveală, se pare, câteva podoabe de aur pe care le-au furat nişte oameni care lucrau pe şantier. Poliţia a dat de urma lor, dar peste întreaga întâmplare s-a aşternut tăcerea. Localnicii din regiunea Horezu spun că partea cea mai mare din averea lui Brâncoveanu este ascunsă pe lângă Mănăstirea Hurezi. A fost ctitoria cea mai de seamă a domnitorului, ridicată la o aruncătură de băţ de Munţii Căpăţânii, plini de peşteri şi ascunzători tainice. A rămas scris în analele vremii că muncitorii tocmiţi de vodă au lucrat numai noaptea pentru a săpa temelia bisericii. Se crede că în beciul ei tainic ar fi adus Brâncoveanu cea mai mare parte a averii: arme de preţ, icoane şi odoare de aur sau lăzi pline cu bani. A chemat şapte slugi devotate să zidească intrarea şi, de îndată ce au terminat, le-a omorât cu mâna lui, să ducă taina în mormânt.

► CEAUŞESCU, PE URMELE AURULUI BRÂNCOVENESC

Legendele despre comoara Brâncovenilor i-au trezit interesul fostului dictator, care a pus serviciile secrete pe urma ei. Spera să găsească indicii în documentele vechi din vremea domnitorului şi cerceta în mare taină proprietăţile brâncoveneşti, subsolurile şi camerele ascunse. Se spune că, din cauza comorii, ar fi dat ordin să fie dărâmate spitalul şi Biserica Brâncovenească din centrul Capitalei. Spitalul pentru nevoiaşi, ridicat de Safta Brâncoveanu în 1838, se afla pe Calea Călăraşilor, în dreptul pieţei Mântuleasa. Când a început construirea Palatului Parlamentului, Ceauşescu a distrus numeroase clădiri istorice şi 22 de biserici din fostul cartier Uranus pentru bulevardul Victoria Socialismului. Spitalul Brâncovenesc nu se afla în raza şantierului, dar a fost demolat în câteva zile, în pofida faptului că era unul dintre cele mai mari şi mai bine dotate spitale ale ţării. Ceauşescu ar fi petrecut câteva ore bune printre ruinele clădirii, singur, căutând probabil un semn al tezaurului râvnit. În urma dezastrului, a rămas întreagă doar placa de marmură cu testamentul Saftei Brâncoveanu, care blestema pe oricine ar fi distrus spitalul să fie judecat şi omorât de semenii lui în zi de mare sărbătoare.

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro