Adrian Năstase, despre moțiunea de cenzură: “Pentru PSD, ar fi util să fie adoptată”

19 iunie 2017 16:13

Opinia lui Adrian Năstase despre moțiunea de cenzură. Adrian Năstase și-a spus opinia despre moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Social Democrat (PSD) împotriva Guvernului Grindeanu, pe blogul personal.

Fostul premier face o analiză amănunțită a actualei crize politice din România și spune că “ar fi util pentru PSD ca moțiunea de cenzură să fie aprobată”.

“Atunci când, la Hotel Confort, partidul mi-a retras, în 2006, sprijinul politic, a doua zi mi-am anunțat demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Deși am considerat acea decizie nedreaptă. De aceea, cred că Sorin Grindeanu trebuia să-și dea demisia din funcția de premier, după decizia unanimă a CEx. Chiar dacă el consideră acea decizie nedreaptă. Putea să se bată apoi în interiorul partidului pentru a dovedi că acuzele sunt nejustificate. Soluția pe care a ales-o este nefericită pentru partid. În definitiv, și el a fost o vreme membru al CEx și a participat la alegerea lui Liviu Dragnea ca președinte al partidului.

Nici Victor Ponta nu cred că procedează bine. Spre deosebire de Grindeanu, el are mai multă experiență și ar trebui să știe că testul moțiunii de cenzură riscă să afecteze unitatea PSD, într-un moment în care opoziția se strânge în jurul noului președinte al PNL.

Am vorbit vineri și cu Dragnea și cu Ponta pentru a încerca reluarea dialogului. Vizita lui Grindeanu la Timișoara, patima adăugată mesajului, au făcut imposibil acest lucru.

Acum, nu există soluții foarte bune. Dar, că să fie foarte clar, punctul meu de vedere este că ar fi util pentru PSD că moțiunea de cenzură să fie aprobată. Ar trebui să fie luate apoi unele măsuri.

Iată câteva elemente suplimentare de analiză:

  • Situația politică poate fi denumită “criză originală”, deoarece în economie situația este încă stabilă, iar în societate nu există tensiuni majore. Pare a fi o tragi-comedie ce ne aduce aminte de Italia anilor ’70-’80, cu instabilitate politică determinată de conflictele dintre partide sau în interiorul unuia din partide. Abundă teoriile conspiraționiste, scenariile și incertitudinea.
  • În democrațiile parlamentare, Cabinetele nu pot există fără susținerea Parlamentului. Chiar și guvernele așa-numite de „tehnocrati” nu pot funcționa fără sprijin politic manifestat în plan parlamentar. Din acest punct de vedere, România intră în etapă de verificare a existenței unei majorităti politice, iar rezultatul se va constata în urmă moțiunii de cenzură. Suntem într-o situație ciudată: PSD+ALDE doresc să arate că dețin majoritatea voturilor, iar strategia lui Sorin Grindeanu este aceea de a demonstra nu că are o majoritate care îl susține, ci că nu există o majoritate împotriva lui. Altfel spus, Sorin Grindeanu dorește să demonstreze că PSD+ALDE nu au majoritatea voturilor, nu că el are o majoritate stabilă de partea sa.
  •  Istoria parlamentară ne arată că, din peste 30 de moțiuni de cenzură, din 1992 pană în prezent, au trecut doar două, în 2009 (împotriva guvernului Boc) și în 2012 (împotriva guvernului Ungureanu). Statistica parlamentară arată că parlamentării sunt mai degrabă ostili fa’ă de ipoteza intrării într-o spirală ce poate duce la alegeri anticipate, dacă și președintele Republicii dorește un asemenea scenariu;
  •  Este prima moțiune de cenzură pe care un partid o depune împotrivă guvernului pe care el l-a desemnat. De fapt, o moțiune împotrivă șefului guvernului, în condițiile în care nu există o procedură pentru „remanierea’ acestuia.
  • Nu cred că este util să gândim în termeni de vinovătie și ingenuitate în politică, dar este clar că responsabilitătile sunt multiple și nu sunt doar ale unei părti.

Cred că ar trebui să înțelegem mai degrabă mizele conflictului:

  •  Așa cum pare din exterior, miza reală a conflictului o reprezintă gestionarea puterii în PSD. Iar membrii de partid trebuie să analizeze cu seriozitate această chestiune. Sunt probabil și unii, în afară partidului, care vor să schimbe temele de pe agenda publică.
  •  Modul de constituire a Cabinetului a generat nemulțumire, se pare, nu doar pentru că au ajuns miniștri numeroase persoane care nu erau cunoscute în partid și nici nu puteau prezenta o carte de vizită profesională foarte convingătoare, ci și pentru că s-a creat un dezechilibru între organizațiile județene. În guvernul meu, au existat reprezentanți în guvern din București/Muntenia, Oltenia, Transilvania/Banat și Moldova. În guvernul Grindeanu au fost reprezentate cele mai performanțe organizații din Munteania/Oltenia + Dobrogea, dar par a fi subreprezentate Transilvania și Moldova. Aceste chestiuni vor trebui corectate în viitorul guvern, mai ales ținând seamă de sensibilitățile legate de aniversarea Centenarului.
  •  O altă chestiune ține de modul în care s-a desfășurat relația dintre coaliția de guvernământ și guvern. Biroul Permanent Național al PSD ar trebui să fie structură în care să fie dezbătute, săptămânal, problemele guvernării, iar în felul acesta erorile de guvernare sau ritmul lent ar  putea fi corectate la timp;
  •  Evaluarea activitătii guvernamentale printr-un raport unic, la șase luni, nu este poate cea mai bună soluție.  Rapoarte periodice/de etapă și sectoriale ar putea evidenția mult mai rapid rămânerile în urmă față de programul de guvernare.
  •  Cred că toți membrii de partid și simpatizanții social-democrați sunt conștienți de faptul că PSD este acum într-o criză de imagine, iar efectele acesteia nu pot fi estompate rapid și ușor. Cred că trebuie să plecăm de la realitate:
  •  Dacă PSD va fi în postură de a formă un nou guvern – ceea ce sper să se întâmple -premierul trebuie să fie o persoană care nu doar că a învățat programul de guvernare din „scoarță-n scoarță”, ci are experiență politică pentru a putea conduce o echipă guvernamentală; poate participă la activități în plan extern, să aibă  bune calități de comunicare publică, deoarece PSD va trebui recredibilizat prin activitatea guvernamentală eficientă;
  •  În perspectivă alegerilor prezidențiale, toți actorii principali ai acestor evenimente se află în poziție de inferioritate de imagine  fată de președintele Johannis. În timp ce acesta transmite un mesaj de seriozitate – din perspectiva agendei întâlnirilor externe – liderii PSD sunt parte a unui conflict greu de înțeles și acceptat de alegători;
  • Criza actuală nu este doar la nivelul liderilor, ci ea a mers adânc în interiorul organizațiilor de partid. Pentru a putea continua, PSD trebuie să-și refacă solidaritatea internă, iar acest lucru ar necesita o reuniune politică amplă, de analiză, la toamnă.
  •  Cea mai mare greșeală ar fi continuarea acțiunilor de excludere și marginalizare a persoanelor/organizațiilor „proscrise” din diverse motive. Un partid are nevoie de disciplină și organizare, dar acestea nu trebuie confundate cu o gestiune a puterii bazată pe frică;
  •  Activitatea departamentelor trebuie reluată. Dacă ele ar fi funcționat, conducerea PSD ar fi aflat mult mai rapid care sunt problemele în activitatea guvernamentală;
  •  Guvernarea PSD este pe punctul de a încheia prima etapă – cea a redistribuirii în societate a veniturilor, prin legea salarizării. Dar guvernarea nu pare a avea un orizont mai larg, în lipsa unor mari proiecte majore pentru societate: Constituția, justiția în favoarea cetățeanului și combaterea exceselor statului polițienesc s.a.;
  •  PSD trebuie reideologizat în spațiul ștăngii moderne europene, deoarece în partid nu mai au loc dezbateri de idei. Există riscul că, în PSD, să ajungă în poziții importante persoane atrase doar de avantajele participării la guvernare, fără a avea convingeri social-democrate. Un partid modern nu poate funcționa doar pe criterii tranzacționiste, fără o comunitate de valori împărtășite. În ultimii 7-8 ani PSD nu a mai produs niciun document ideologic, prin care să fie stabilite abordările partidului față de transformările din societatea românească și din lume;
  •  PSD trebuie să fie atent și la coagularea opoziției. După Congresul PNL, ne vom confrunta cu o opoziție mult mai viguroasă, cu o contestare mult mai puternică, atât la nivel parlamentar cât și în spațiul public.

Sunt convins că parlamentarii partidului au înțeles că respingerea moțiunii ar crea mai multe probleme decât ar rezolvă. Pe de altă parte, consider că este necesară o operațiune de „refondare” a partidului, în etape, pentru o bună guvernare și pentru pregătirea viitoarelor bătălii electorale”, a scris fostul premier, pe adriannastase.ro.

Între timp, au loc negocieri pentru moțiunea de cenzură: Doi deputați PSD își anunță sprijnul pentru Grindeanu, UDMR va decide soarta moțiunii

Moţiunea de cenzură va fi votată miercuri, 21 iunie, de la ora 11:00. Este semnată de 222 de parlamentari.

Iată cum se poziționează filialele PSD față de moțiunea de cenzură.

După o evaluare a miniștrilor guvernului, liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut demisia lui Sorin Grindeanu, însă acesta a refuzat. PSD i-a retras imediat sprijinul politic, după care ALDE a luat aceeași decizi. Mai mult, Sorin Grindeanu a fost exclus din PSD.

Dragnea i-ar fi reproşat lui Sorin Grindeanu întârzierile aplicării unor măsuri din programul de guvernare.

Astfel, moțiunea de cenzură a devenit singura variantă a coaliției PSD-ALDE pentru a scăpa de Grindeanu.

Grindeanu spunea, la un moment dat, că va demisiona doar atunci când și Dragnea va renunța la șefia PSD. Ceea ce nu s-a întâmplat, până acum…

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro