Familiile celor care, în trecut, au luat gâtul osândiţilor la moarte stăpânesc cel mai rău famat cartier al Capitalei

12 martie 2016 23:30 , de Sorin Golea

Există locuri în România unde mâna legii pare să nu ajungă, iar “Brăţara morţii” este unul dintre ele. E de ajuns să auzi numele acestui cartier, aflat la periferia sectorului 3 al Capitalei, ca s-o iei la goană. Ce se întâmplă în perimetrul său îţi va face părul măciucă. Cine are neşansa să fie vecin cu romii de aici trăieşte un coşmar continuu…

“Brăţara morţii” se află lângă fosta uzină “23 August”. Numele, “derivat” de la strada Brăţării, principala arteră care traversează zona, îţi pare firesc după doar câteva secunde petrecute aici. E cel mai rău famat cartier al Capitalei. Iar istoria majorităţii locuitorilor de aici – ţigani spoitori, care trăiesc mai ales din reciclarea materialelor adunate de la groapa de gunoi – parcă dă şi mai multă legitimitate titulaturii. Romii care s-au aciuat în zonă sunt urmaşii călăilor din Obor. Documentele care descriu finalul secolului al XVIII-lea în Ţara Românească pomenesc despre locul unde erau osândiţi infractorii bucureşteni: Târgul de Afară, actuala Piaţă Obor. Atunci, osânditul era cărat într- o căruţă fără coviltir pe Calea Moşilor, cu o pancartă de gât, pe care scria “tâlhar”, “violator” sau “criminal”, iar la Obor era dat jos şi i se aplica pedeapsa. Sancţiunile erau sângeroase, de la bătaia cu biciul, la mutilări sau decapitări, după Codul Penal bizantin. În general, hoţului i se tăia mâna, iar violatorului, penisul. După execuţie, partea de corp desprinsă era bătută în cuie pe gardurile din preajmă şi ţinută acolo câteva zile, pentru ca mulţimea să vadă că nu e bine să încalci legile. Chiar şi tigvele celor decapitaţi erau pironite pe uluci. La un moment dat, bucureştenii au refuzat să-şi mai mânjească mâinile cu sânge, iar din lipsă de călăi, autorităţile au apelat la câteva familii de ţigani. Acestea au acceptat slujba şi s-au stabilit în zona Obor. Iar când n-au mai avut de lucru, au părăsit Oborul şi s-au relocat, cum spuneam, în “Brăţara morţii”. Un lucru care i-a atras în zonă a fost groapa de gunoi.v1

Ce păţesc vecinii din cauza romilor de aici

Când ai doi-trei vecini romi te poţi confrunta cu mici necazuri, când ai mulţi… convieţuirea e cu năbădăi. O poate confirma unul dintre locuitorii din cartier, Marius Vintilă, a cărui poveste pare desprinsă dintr-un film. Întâi, a descoperit că mai mulţi ţigani – unii figurând cu cazier la poliţie – au buletine pe adresa lui. Apoi, că e obligat prin contract să plătească şi curentul consumat de vecini. Iar firma de telefonie a refuzat să-i facă acte până nu a plătit, oficial, o taxă de risc, din cauza ţepelor care se dau aici…. “Eu am cumpărat locul în 2010. Mi s-a părut straniu că pentru încheierea unui contract de telefonie mobilă a trebuit să plătesc o taxă de 122 de lei pentru «zonă de risc». Iniţial, nu am înţeles ce reprezintă, apoi am aflat”, a început Daniel Marius Vintilă să-şi înşire necazurile. Cum a aflat? A venit peste el o firmă de recuperare, care îi cerea să plătească o datorie de 196,93 de lei la curentul electric. Datoria era pe adresa lui, dar pe alt nume. “Aşa mi-am dat seama de ce scotoceau ţiganii prin gunoiul pe care îl puneam la poartă: scoteau facturile mele şi falsificau datele. Nu singuri, ei sunt mereu ajutaţi de cineva. Gruparea infracţională constituită aici dă ţepe prin contracte false de energie electrică, telefonie, apă şi canalizare. Nu fură numai de la mine, fură de la oricine! Canalizarea mea, de pildă, este închiriată către o altă persoană, de către ApaNova. Nu ştiu cum au făcut contractul. Am sesizat poliţia de nenumărate ori, am făcut plângeri peste plângeri, dar cineva pare că-i protejează. Altfel, nu-mi explic cum pot avea maşini de lux la poartă, dar trăiesc din ajutor social. Am depistat vreo şase cercetaţi penal şi chiar condamnaţi care au adresa în casa mea. Este uluitor”, ne-a povestit Vintilă.

v2

Marius Vintilă a strâns tot ce-a pătimit cu ţiganii din Brăţara morţii într-un dosar cu sute de pagini

Furnizorul de energie a făcut contract cu… «Cornel Fa»

furnizori-energie

Cum a ajuns omul dator la Enel? Pe adresa lui a fost încheiat un contract de furnizare fictiv, pe un nume cel puţin ciudat: Cornel Fa! Conectarea s-a făcut, de fapt, la casa vecină… “Transmiterea către dv. a facturilor de energie electrică emise pe numele Fa Cornel a fost cauzată de faptul că la adresa în discuţie, în sistemul informatic al furnizorului, existau două locuri de consum, unul pe numele dumneavoastră şi celălalt pe numele menţionat anterior”, a venit răspunsul ENEL. Cum s-a făcut acel contract pe o adresă care avea deja contract şi cum s-a făcut conectarea la o altă adresă decât cea din contract? Vintilă nu a primit nici un răspuns la aceste întrebări… Vi se pare deja un coşmar? Lucrurile nu se opresc aici. Omul s-a trezit cu portăreii pe cap şi pentru un împrumut luat de un anume Ion Enache, care avea domiciliul trecut pe adresa lui Marius Vintilă. I s-a ceruit să plătească peste 7.000 de lei, ca să nu i se pună poprire pe conturi. După ce a demonstrat că nu îl cheamă Ion Enache, a fost lăsat în pace. Şi a luat iar drumul secţiei de poliţie, pentru a depune o nouă plângere. A câta… nici el nu mai ştie. l

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro
Comentarii