Se împlinesc 142 de ani de la moartea lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învăţământului naţional românesc

12 noiembrie 2011 13:09

Acum 142 de ani, la 12 noiembrie 1869, se stingea din viaţă, la vârsta de 81 de ani, Gheorghe Asachi, unul dintre precursorii paşoptismului şi care, prin opera şi activitatea lui de poet, prozator, dramaturg, dar şi întemeietor de reviste, a militat pentru promovarea spiritului naţional, al limbii şi culturii române, fiind şi unul dintre întemeietorii învăţământului românesc.

Gheorghe Asachi s-a născut la 1 martie 1788 în Herţa, nordul Moldovei, aparţinând astăzi de Ucraina. Era primul dintre cei patru copii ai preotului Lazăr (Leon) Asachi şi ai Elenei Asachi (născută Ardeleanu), familia lui având, se pare, o ascendenţă transil¬văneană. Asachi a urmat, la Lvov, colegiul clasic (1796-1803) şi, scurt timp (1803-1804), Facultatea de Filosofie, Litere şi Ştiinţe, cu o specializare în ingineria civilă şi arhitectură.

Pentru continuarea studiilor, a plecat în 1805 la Viena, unde audiază prelegeri de matematică şi astronomie, dar are parte şi de o pregătire polivalentă, în spiritul enciclopedismului vremii, în artă, lite¬ratură şi limbi străine. Orientarea umanistă  i-a resuscitat tradiţia latinistă şi nostalgia obârşiilor romane, făcându-l să aleagă Italia drept patria desăvârşirii sale spirituale. Străbate oraşele lombarde, aflate sub stăpânire habsburgică, călătoreşte până la Neapole şi la ruinele Pompeiului şi face o temerară descindere, evocată memorabil, în craterul Vezuviului. La Roma aprofun¬dează, între 1808 şi 1812, studiul Antichităţii şi al culturii neoclasice, cunoaşte arheologia, arhitectura şi istoria artelor, deprinde artele plastice, cercetează arhive şi biblioteci, se instruieşte în arta poetică,

Revenit în ţară în anul 1812, pe parcursul a aproape trei decenii, până la 1840, Asachi pune bazele învăţământului naţional până la nivel superior, ale presei şi teatrului românesc, dezvoltă producţia editorială şi pe cea grafică. Prima gazetă în română, ”Albina românească”, urmată de alte numeroase publicaţii, primele reprezentaţii teatrale în limba română – în casa hatmanului Constantin Ghica din Iaşi – primul institut de educaţie a fetelor din Moldova, prima şcoală de arte şi meşteşuguri din Iaşi, dar şi înfiinţarea Arhivelor Statului din Iaşi sunt doar căteva dintre cele mai importante realizări ale lui Asachi. Lor li se adaugă, ca o supremă încununare, crearea Academiei Mihăilene, inaugurată la 16 iunie 1835, instituţie de învăţământ superior organizată după model occidental, ce funcţiona, la început, cu trei facultăţi: filosofie, drept, teologie, În plus, dincolo de numeroasele traduceri din literatura universală, Asachi scrie propriile poezii, nuvele şi drame istorice.

S-a stins din viaţă la 12 noiembrie 1869, la vârsta de 81 de ani, nu înainte de mai face o ultimă călătorie, la Lvov, pentru recuperarea manuscrisulelor operei lui Ioan Budai-Deleanu, ”Mica Ţiganiadă”.

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro