Este singurul sef de stabor cu legitimatie

12 aprilie 2008 19:05

Fiecare comunitate tiganeasca trebuie sa aiba cel putin un batran judecator de care sa asculte cu sfintenie toata lumea. Judecatilor tiganesti li se spune ‘stabor’. ‘Cuvantul asta e o inventie de  pe vremea lui Ceausescu’, ne-a spus Ionita Nicolaie, zis ‘Duca’. Omul are 74 de ani, este cel mai batran judecator de tiganie din Romania, locuieste in Chitila si este singurul bulibasa care are si o legitimatie in acest sens, inca din 1991.
La baza oricarei comunitati traditionale de rromi sta

Fiecare comunitate tiganeasca trebuie sa aiba cel putin un batran judecator de care sa asculte cu sfintenie toata lumea. Judecatilor tiganesti li se spune ‘stabor’. ‘Cuvantul asta e o inventie de  pe vremea lui Ceausescu’, ne-a spus Ionita Nicolaie, zis ‘Duca’. Omul are 74 de ani, este cel mai batran judecator de tiganie din Romania, locuieste in Chitila si este singurul bulibasa care are si o legitimatie in acest sens, inca din 1991.


La baza oricarei comunitati traditionale de rromi sta judecata tiganeasca. Dreptatea impartita de judecatorii clanurilor este singurul lucru care ii tine uniti. Ceea ce cunoastem sub denumirea de ‘stabor’ e de fapt o institutie cu caracter inchis, cu legi foarte clare, doar pentru tigani.

Ionita Nicolaie, zis ‘Duca’, participa la judecatile tiganesti de 56 de ani. ‘Tatal meu si unchiul meu erau judecatori de judecata tiganeasca. Inca de cand aveam 12 ani m-au luat cu ei sa vad cum se face. La 18 ani am primit dreptul sa particip si eu in calitate de judecator. De atunci pana azi am judecat peste tot in tara. In ultimii ani am fost chemat de cateva ori si in Germania pentru niste neintelegeri intre tiganii romani de acolo’, ne-a zis Ionita Nicolaie. Batranul ne-a destainuit care sunt secretele unui ‘stabor’ si ce inseamna sa fii judecator de tiganie.

‘In functie de gravitatea cazului, trebuie sa participe intre unul si trei judecatori’, spune ‘Duca’. Actul de justitie traditional se savarseste ziua, de obicei la pranz, cu participarea comunitatii, cine vrea. Daca judecata nu se termina pana la apus, cazuri destul de rare, se suspenda pentru a doua zi si se reia de unde a ramas. Nu se noteaza nimic, desi sunt acum destui tigani care stiu carte. Judecatorul trebuie sa fie un om cu o memorie buna, respectiv nu trebuie sa se faca de rusine si sa uite vreun detaliu al judecatii.

La un ‘stabor’ vorbeste intai acuzatorul si martorii lui. Urmeaza apararea si martorii acesteia. Se poate insa si fara martori. Daca un tigan acuza sau se apara, prin juramant judecatorul ii da dreptate imediat.

Juramantul in ‘stabor’ e o dovada incontestabila. Dupa ce audiaza pe toata lumea, judecatorii aleg dintre cei de fata un numar de asistenti si se retrag cu acestia la dezbatere. Pedeapsa se da exclusiv in bani.

‘Judecatorii din tiganie trebuie sa aplaneze certurile care ar putea destrama grupul. Puterea noastra sta doar in onoarea de tigan. Nu ne mai spuneti rromi, suntem tigani’, mai zice Ionita.

Judecatorii din tiganie trebuie sa aplaneze certurile care ar putea destrama grupul. Puterea noastra sta doar in onoarea de tigan. Ionita Nicolaie, zis ‘Duca’


Legile pe care trebuie sa le respecte tiganii


– Sa nu omori un alt tigan.
– Sa nu lovesti un alt tigan.
– Sa nu furi de la un alt tigan.
– Sa nu iei nevasta unui alt tigan.
– Sa nu minti un alt tigan.
– Sa nu calomniezi un alt tigan.
– Sa nu juri stramb in fata unui alt tigan.
– Tiganca sa nu treaca prin fata unui tigan, ci numai prin spatele acestuia, pentru ca ii poate face rau si plateste.
– Tiganca sa nu treaca prin fata unui animal copitat (vaca, oaie, cal, capra), pentru ca ii face rau si ii plateste stapanului animalului.
– Sa respecte decizia judecatorului.


Juraminte pe carne de porc si tigari rupte


Tiganii nu jura pe Biblie si nu se inghesuie sa jure pe icoane. In general se jura pe carne de porc si un ban pus deasupra sau pe o tigara rupta in doua si pusa cruce. Aceste obiecte sunt considerate diabolice, un lucru pacatos. Juramantul se rosteste: ‘Asa cum se topeste untura din carne, asa sa se topeasca zilele mele daca…’.


300 de lei pedeapsa pentru calomniere


Cele mai multe instante tiganesti trebuie sa rezolve probleme de onoare. Reporterii Libertatii au participat la judecarea unui caz de calomnie intre tiganii din Chitila. Judecator a fost Bogdan Mitroi, un ucenic al veteranului Ionita Nicolaie, caruia i-a cerut sfatul inainte de deliberare.


Despre ce era vorba: o tiganca (Violeta I., 35 de ani) a fost banuita de adulter dintr-un zvon. Un tigan (Adrian S., 27 de ani) a vorbit despre acest lucru cu o terta persoana (Mihai M., 21 de ani). Zvonul a ajuns la urechile sotului femeii (Dan N., 45 de ani), care a cerut ajutorul bulibasei pentru a declansa judecata. Celui care a lansat zvonul adulterului i s-au cerut dovezi. Nu a avut. Ba, mai mult, a aparut un martor (Vasile V., 28 de ani) care a demontat banuiala. Judecatorul l-a amendat pe calomniator cu 300 de lei.

In tiganie, in general, denunturile nu sunt prea apreciate. Cel mai vinovat e considerat autorul moral al incalcarii datinilor. De exemplu, daca un tigan surprinde o neregula grava si o face publica in comunitate, iar in urma acestui denunt un alt tigan isi raneste semenul la nervi, denuntatorul este considerat vinovat, chiar daca ceea ce a spus el a fost adevarat.

In cazuri mai speciale, cel care se considera nedreptatit poate face ‘recurs’ la o alta instanta tiganeasca. Daca si acea instanta da aceeasi sentinta, partile in conflict trebuie sa respecte decizia. Altfel, risca excluderea din comunitate. In cazul in care judecatorii au gresit, ei decad din statutul pe care il au in comunitate.


 

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro