Ieftinirile şi scumpirile lui 2016! Ce înseamnă intrarea în noul an pentru buzunarul românului de rând

03 ianuarie 2016 23:45

Pe lângă bucurie şi speranţă, 2016 a venit şi cu reduceri de preţuri la toate produsele, cu excepţia alimentelor, care s-au ieftinit încă de anul trecut. În schimb, impozitele pe locuinţe şi terenuri ne vor costa mai mult de-acum înainte, la fel şi poliţa RCA pentru cei care au maşini.

Cea mai importantă măsură de relaxare fiscală proaspăt intrată în vigoare este reducerea cotei generale a TVA, de la 24% la 20%. Asta înseamnă o scădere a preţurilor cu 3,33%, dacă se transmite integral. Altfel spus, ceea ce costa săptămâna trecută 50 de lei ar trebui să coste astăzi vreo 48 de lei.
Pentru apă, nivelul TVA scade şi mai mult, deci fiecare metru cub de apă, folosit pentru orice, de la spălatul vaselor la sistemele de irigaţii, ar trebui să coste mai puţin cu 12%. Marii fermieri vor beneficia direct de această scădere, pentru că irigaţiile îi vor costa mai puţin.
Pentru că tot de la 1 ianuarie a fost eliminată taxa de 1% pentru construcţiile agricole, cum sunt hambarele şi silozurile, înseamnă că recolta de anul acesta va fi produsă cu cheltuieli mai mici, deci va fi mai ieftină.
Taxa pe valoare adăugată a scăzut şi la medicamente, hoteluri, alimente, restaurante şi catering (9%), dar şi cinematografe, muzee, livrări de cărţi, manuale, ziare şi reviste, evenimente sportive şi culturale (5%).
O primă ieftinire, datorată reducerii TVA, s-a simţit la benzină şi la motorină. Numai că pentru mulţi şoferi, ieftinirea, între 5 şi 10 lei la un plin, este nesemnificativă. Aşa că aşteaptă să fie eliminată supraacciza introdusă de guvern în 2014, iar asta se va întâmpla abia anul viitor. Taxele şi accizele percepute de stat reprezintă peste jumătate din preţul carburanţilor.
Accize mai puţine
Din noul Cod Fiscal a dispărut acciza de 4 lei pe kilogramul de cafea solubilă. Înseamnă că pentru un pachet este echivalentul a 1 leu. Totodată, a fost eliminată şi acciza pentru iahturi, maşini cu motoare de peste trei litri şi blănuri.
Această taxă pe produse de lux a fost introdusă în 2013 pentru a compensa scăderea veniturilor la buget, după reducerea TVA la pâine. Şi preţurile băuturilor alcoolice sunt mai mici. Acciza care trebuie plătită statului de producătorii de alcool s-a redus de la 1 ianuarie cu 1.400 de lei pe hectolitrul de alcool.
În schimb, noul an vine cu veşti proaste pentru fumători. Acciza la tutun se majorează cu 18 lei pe mia de ţigarete, iar analiştii se aşteaptă la scumpirea pachetului de ţigări cu cel puţin 30 de bani.
Cursul de schimb în funcţie de care ar urma să se calculeze acciza în 2016 este cel utilizat în 2014 şi în acest an, de 4,7380 de lei/euro, legislaţia prevăzând şi o ajustare a acestuia cu rata inflaţiei. Cum inflaţia a fost negativă, Ministerul Finanţelor a anunţat că va menţine pentru anul următor acelaşi nivel al cursul.
Curent electric mai ieftin
Autoritatea de Reglementare în Energie are şi ea o veste bună. Pe 1 ianuarie au scăzut tarifele la energia electrică. În facturi, micşorarea se va vedea cu 3,5%. Reducerea ar fi putut fi şi mai mare, dar populaţia trebuie să plătească şi certificatele verzi pe care nu le mai plătesc marii consumatori industriali.
“Am decis o reducere de 3,5% de la 1 ianuarie pentru factura finală. Tarifele de distribuţie au scăzut cu 12% în medie, însă a crescut ponderea certificatelor verzi de la 35 de lei la 43 de lei”, explică Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), adăugând: “Dacă nu ar fi crescut cota de certificate, factura finală ar fi fost redusă cu 5,5%”.
Şi preţul gazelor naturale se va reduce, de la mijlocul anului viitor, pentru consumatorii industriali, care vor plăti cu 5%-6% mai puţin, în timp ce pentru consumatorii casnici evoluţia depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.
Scad şi multe taxe şi impozite pentru firme
Microîntreprinderile plătesc, de anul acesta, taxe mai mici dacă au mai mulţi angajaţi. Concret, a fost majorat plafonul de venituri impozabile în care trebuie să se încadreze, de la 65.000 de euro la 100.000 de euro, şi s-a introdus un sistem diferenţiat de cote de impozitare, între 1% şi 3%, pentru stimularea înfiinţării de locuri de muncă şi pentru o distribuire mai echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu salariaţi şi cele fără.
Astfel, noile cote de impozitare, valabile de la 1 ianuarie, sunt de 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi (inclusiv), de 2% pentru cele cu un salariat şi de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi, de la 3% cotă generală de impozitare a veniturilor pe această categorie de firme.
În privinţa impozitului pe profit, cota generală rămâne cea de 16. Impozitul pe dividende, adică banii pe care patronii îi iau din câştig după plata impozitelor către stat, scade şi el de la 16 la 5 procente. Cu alte cuvinte, cine are de ridicat 100 de lei ca dividende, va rămâne cu 95 de lei, nu cu 84, ca până acum.
În schimb, contribuabilii vor plăti şi penalităţi suplimentare dacă Fiscul îi va găsi în neregulă. Codul Fiscal face zile grele PFA Veştile bune se opresc aici pentru micii patroni. Cei care folosesc apartamentul ca sediu social pentru firmă vor fi impozitaţi suplimentar de primării, pentru desfăşurarea activităţilor comerciale.
În unele cazuri, taxele locale pot ajunge şi de zece ori mai mari decât în 2015. Şi pentru persoanele fizice autorizate (PFA) creşte povara fiscală. De-acum vor plăti obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie (10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maximum cinci salarii medii pe economie).
Dacă vor să beneficieze de pensie întreagă trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului (15,8%) aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate. Asta pe lângă taxa pentru şomaj de 5,5% şi impozit pe venit.
Neglijenţa şi ruşinea, taxate serios
Sunt însă în noul Cod Fiscal şi măsuri care se limitează doar la anumite domenii de activitate. Iniţial, autorităţile se gândeau să elimine taxa pe construcţii speciale din 2016, dar rezultatul final a fost ca birul să fie eliminat doar pentru agricultură. De asemenea, se anunţă vremuri grele pentru toţi proprietarii de case şi terenuri.
Vom fi obligaţi să plătim impozit şi pentru terenul ocupat de construcţii, inclusiv pe cel de sub locuinţe, nu doar pe curtea din jurul casei. Dacă te ştii cu hectare nemuncite doi ani la rând, sau cu vreo casă lăsată în paragină, eşti şi mai bun de plată! Birurile pe ele cresc şi de 5 – 6 ori.
Dările către stat vor fi indexate în continuare o dată la trei ani, în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, până anul acesta, ci direct de primării, care le vor putea creşte cu până la 50%, faţă de 20% în 2015.
Iar eventualele majorări ar putea fi calculate în funcţie de zona în care locuieşti, astfel încât impozitele să difere de la un oraş la altul, dar şi de la un cartier la altul.
RCA mărită, dar nu cu mai mult de 50%
Totodată, românii vor plăti mai mult anul viitor pentru asigurările auto obligatorii, în principal fiind cazul transportatorilor rutieri, care au demarat ample proteste la nivel naţional în cursul lunii decembrie şi au cerut autorităţilor să intervină pentru rezolvarea problemei.
Transportatorii au susţinut că preţul poliţelor RCA ar fi putut creşte cu până la 400%. Pentru a tempera aceste majorări, reprezentanţii transportatorilor, ai companiilor de asigurări şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară au încheiat, la finele lunii, un protocol care limitează creşterea RCA la 50% faţă de nivelul din iunie anul acesta.
Toate măsurile de relaxare fiscală vin după o creştere a salariilor bugetarilor de la finalul anului trecut: 25% au primit medicii, 15% cadrele didactice şi 10% toţi ceilalţi bugetari. Din mai 2016, salariul minim pe economie creşte la 1.250 de lei.

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro
Comentarii