Reacţia unui tată care şi-a găsit fiica de 17 ani dormind goală, lângă iubit

15 martie 2016 12:56

Orice tată se gândeşte cu groază la momentul în fata lui va veni acasă însoţită de iubitul ei, dar cu siguranţă puţini sunt părinţii care se gândesc că şi-ar putea găsi fiica adolescentă goală, dormind lângă un bărbat necunoscut.

Dacă mulţi ar fi tentaţi să îl dea imediat afară pe individ, fără să stea pe gânduri, unii, puţini, ce-i drept, ar încerca să se abţină, de dragul copilului lor.

Este şi cazul unui părinte a cărui experienţă cu iubitul fetei lui s-a viralizat, în mediul online. Totul s-a întâmplat după ce bărbatul a observat, într-o dimineaţă, că fiica lui a adormit goală pe canapeaua din luving, alături de un iubitul ei.

„Cred ca au avut o noapte de “munca grea”. Am mers in bucatarie linistit, am facut micul dejun… m-am intors la etaj si mi-am rugat sotia, fiul si cealalta fiica (mai mica) sa faca liniste pentru ca exista oameni care inca dorm in casa asta. Masa la care servim mancarea este in celalalt capat al camerei, la aproximativ 6 metri de canapea… dar chiar in fata canapelei. Cu toti ne-am asezat la masa si am tipat “TINEREEEE!!!” – niciodata nu am vazut pe cineva care sa se trezeasca si sa treaca de la orizontala la verticala atat de repede. “Micul dejun este gata!” – i-am spus cu un ton care sa il faca sa inteleaga ca i-as scoate cu placere sufletul din corp. Am tras scaunul de langa mine si i-am facut semn: “Stai jos!“. Ceilalti membri ai familiei erau tacuti, uitandu-se cu mare atentie pe sub ochi fix la mine.

Trebuie sa fi fost cel mai dificil drum de trecut pentru acest tanar cu fundul gol; dupa ce s-a imbracat cu hainele care erau aruncate langa masa, el s-a asezat pe scaun. Fiul meu l-a batut pe umar, l-a privit in ochi, a oftat si a clatinat din cap. Tanarul parea sa fie din ce in ce mai speriat incat ajungeai sa ii mirosi frica. Cu cel mai bun accent rusesc pe care l-am gasit am spus:

“Prietene, o sa iti pun o singura intrebare. Raspunsul pe care mi-l dai este foarte important… pentru tine.” La auzul vocii mele, a inceput sa transpire.

“Iti plac pisicile?”

Era un tip foarte placut si părea prietenos; clar needucat, însă nu prost. Era ceva ciudat la el. Fiica mea mă asigurase că este un băiat atent. Ea îl cunoştea de aproximativ o lună. Incepând cu acea dimineaţă, el a venit în vizita în fiecare zi, însă niciodată nu a mai rămas peste noapte la noi. În fiecare dimineaţă, el venea cu bicicleta pentru a-mi conduce fiica la şcoală, după ce termina orele o aducea acasă şi o ajuta să îşi faca temele. Avea grijă de ea când era bolnavă şi noi eram la muncă. A investit timp şi efort în această relaţie. Avea rabdarea unui înger când fiica mea avea una din crizele ei de adolescentă.

La opt luni de la marea întamplare… fiul meu a venit la mine. Se pare ca se interesase despre acest tânăr; am fost şocat când am aflat că era fără adăpost. Tatăl său abuziv s-a sinucis, iar mama lui, dependentă de droguri, a plecat de acasă la trei săptămâni de la moartea tatălui şi nu s-a mai întors. Au locuit într-o rulotă închiriată.

El avea 15 ani când s-a întâmplat tragedia; apoi a fost nevoit sa elibereze rulota. Timp de trei ani a trăit pe străzi, a dormit în parcuri sau în moteluri ieftine. Si-a găsit un job în construcţii. Când am aflat toate astea m-am gândit că trebuie sa fac ceva. Cunosteam un baiat de 18-19 ani, politicos, cu zâmbetul pe buze tot timpul… care demonstra de fiecare data că îi păsa, că vrea să ajute şi că îmi poate face copilul fericit. Era un copil care niciodata nu a avut sansa de a fi copil.

Stiam ca nu este un membru al familiei, insa ne apropiasem destul de mult de el; fiul meu il vedea ca pe un prieten. Fiica mea il iubea neconditionat, iar instinctul matern al sotiei mele parea ca s-a extins. Si eu? Ei bine, uneori si eu stateam cu grija pentru el. Voiam ca el sa fie fericit.

I-am spus sotiei mele si fiicei mai mici ce am aflat. Au plans. A fost un moment dificil pentru familia mea. Am fost dezamagit de fiica cea mare; stia, insa nu ne-a spus nimic. Putea sa ne spuna. Il iubea… insa in fiecare seara il lasa sa plece.. UNDE? Urmatoarea zi i-am dat o cheie de la casa noastra. I-am spus ca il asteptam acasa in fiecare seara. ACASA. In urmatoarele cateva saptamani i-am aranjat singura camera pe care o mai aveam libera si l-am luat la cumparaturi pentru mobilier. Era foarte bun in a construi lucruri. Voia sa fie propriul sau sef, ii placea foarte mult munca pe care o facea.

Asta a fost in anul 2000. Acum, 15 ani mai tarziu, fiul meu gasit pe strazi si fiica mea au o afacere de succes. Ne-au oferit trei nepoti minunati”.

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro
Comentarii