Ai un nume greu de pronunţat? Rişti să… faci puşcărie!

19 martie 2014 15:27

Un nou studiu, efectuat de specialişti din Australia, susţine că oamenii tind să aibă mai multă încredere în străinii ale căror nume le pot pronunţa, decât în cei cu nume dificile şi greu de pronunţat. Ei au studiat cu precădere efectul pe care numele dificile sau uşoare îl au asupra cântăririi riscului, pericolului şi adevărului. Şi au ajuns să se întrebe dacă nu cumva gradul de dificultate al pronunţării unui nume poate influenţa verdictul dat de către juriu, într-un proces…

Cercetătorii au folosit articole din ziare sau postate pe websiteuri pentru a crea perechi fictive de nume, din diferite regiuni ale lumii, inclusiv din Orientul Mijlociu, Asia şi Europa. Ȋn fiecare pereche de nume şi prenume, un nume a fost uşor de pronunţat şi altul a fost dificil De exemplu, un nume din Europa de Est a fost Andrian Babeshko (uşor de pronunţat) şi altul Czeslaw Ratynska (dificil), spune psihologul Diana Nicolescu.
Apoi li s-a cerut subiecţilor studiului să spună cât de periculoşi par oamenii respectivi… doar pe baza numelor pe care le poartă. Fără să li se ofere nici o altă informaţie în plus.
Într-un alt experiment li s-a cerut să aprecieze cât de demn de încredere este un ghid turistic, în funcţie de numele pe care îl poartă. Rezultatele au arătat că, în majoritatea cazurilor, oamenii au avut tendinţa de a se încrede, mai degrabă, în persoanele necunoscute ale căror nume le puteau pronunţa, decât în cele cu nume complicate.

Judecăm după nume până şi aditivii alimentari

Interesant este că pronunţarea numelor are efecte care se extind mult peste numele în sine. Faptul că putem procesa o informaţie nouă mai uşor joacă un rol important în diverse situaţii. Spre exemplu, oamenii pot crede că aditivii alimentari care au nume uşor de pronunţat sunt mai siguri decât cei cu nume complicate. Şi ar fi mai degrabă înclinaţi să cumpere un produs care conţine sare de lămâie decât unul care conţine E330, deşi este acelaşi lucru.
Informaţia care ne este familiară este mai uşor de procesat, aşa că, în mod automat, percepem ceea ce este familar ca fiind mai puţin riscant şi periculos, în comparaţie cu informaţia nouă, care aduce cu sine necunoscut, precauţie şi anxietate.

”Efectul de bumerang”

Autorul acestui studiu a completat spunând că noii descoperiri i se adaugă şi cunoscutul „efect al adevărului”, pe baza căruia oamenii sunt mai degrabă înclinaţi să creadă că ceva este adevărat dacă el este însoţit de o imagine.
Noua descoperire are implicaţii majore în mediul legal, bunăoară, iar oamenii de ştiinţă se întreabă dacă gradul de dificultate al pronunţării unui nume poate influenţa verdictul dat de juriu, dacă luam în considerare că Fahnlohnee Gborlormenh este mai dificil de pronunţat decât John Smith (după MedicalXpress, Martie 2014).

Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro