MENIU CAUTĂ
03 Dec. 2014 14:38

Odorul tău, capul răutăților la școală! Cum rezolvi problema?

Distribuie

Nu ceea ce se întâmplă la școală este declanșatorul principal, ci stările lui își au originea chiar acasă. Nu este neapărat faptul că unul dintre părinți ar fi agresiv și micuțul îl imită, dar cu "siguranță, s-ar putea ca relația lor maritală să scârțâie. Sau există ceva care este perceput de copil ca negativ în familie. De exemplu, este o atmosferă tensionată, i se impun pedepse cum ar fi o tăcere mormîntală timp de câteva zile sau este ănchis timp de câteva ore în camera lui. Ar mai putea exista aspecte care nu țin de voința voastră, dar care să îl afecteze profund, cum ar fi boala unui părinte sau plecarea lui peste hotare, la muncă. Toate acestea îl facă să simtă mînie, furie, dar și sentimentul de abandon", spune specialistul.

Rezolvarea problemelor

Aproape întotdeauna când copilul manifestă un comportament distructiv, este pentru că își dorește să își rezolve problemele. Bineînțeles, nu o face într-un mod conștient, dar faptul că este obraznic la școală și profesorii îi cheamă pe părinți să discute cu ei este deja o victorie pentru el. Este băgat în seamă, fie și într-un mod negativ. Prin violență sau prin alte metode, cum ar fi, de exemplu, faptul că vorbește neîntrebat în timpul orei, „el arată în exterior că simte durere, că este atacat sau criticat acasă și speră că din reacția celorlalți s-ar putea declanșa răspunsul reparator. Cu alte cuvinte, atunci când un elev lovește alți colegi, el se așteaptă la o reacție pe măsură din partea unui adult. Pedeapsa respectivă este percepută chiar de el însuși a fi necesară. El, pentru că este constant expus acasă agresiunii, se percepe a fi „rău”. De aceea, trebuie să sufere. Diferența este că, în situația prezentată el devine propriul călău, adică își alege pedeapsa. Astfel, speră să scape mai ușor”, este de părere psihoterapeutul.

Exmatricularea, pedeapsă autoimpusă

„Inclusiv exmatricularea reprezintă autoeliminare”, remarcă Lavinia.
În școlile din România se ajunge rar aici și cei care o fac au călcat de multe ori pe bec, deci au fost perseverenți în acel comportament negativ și toate măsurile care au fost luate înainte de eveniment l-au lăsat indiferent.
„A fost un proces pe parcursul căruia adolescentului i se amintește că ceva negativ este pe cale să se petreacă. A fost amenințat, a primit preaviz, dar nimic nu l-a putut convinge să se schimbe. El preferă să fie eliminat dintr-un sistem extern (cum este cel școlar) decât dintr-un sistem intern (precum este cel al familiei). Exmatricularea poate să fie interpretată simbolic și sub forma unei dorinșe profunde de a fi mai mult în familie, aceasta fiind înțeleasă ca mediul în care poate găsi confort psihologic, liniște, participare și iubire activă”.
Deci, soluția ar fi să îi acorzi mai multă atenție, să discuți cu el și să identifici adevăratele probleme, pentru care, apoi, să căutați împreună soluții. Poți apela la consilierul școlar sau la alte persoane pentru a primi ajutor, dar ține minte că adolescentul sau copilul tău are nevoie, în primul rând, de dragostea părinților săi.

Loading...
Comentarii