• Ioana Marinescu este consilier acreditat pentru dezvoltare personală și trainer. De la începutul anului 2021, este coach-asistent în cadrul grupului de suport pentru divorț, un program de sprijin prin metoda coaching-ului, unde asistă și consiliază persoane care trec prin trauma divorțului. Mai multe despre Ioana Marinescu, pe pagina de autor.

Conform criteriilor de diagnostic, atacurile de panică apar ca un sentiment brusc de frică. Aceste simptome sunt însoțite de cel puțin alte patru simptome mentale, emoționale și fizice.

Simptome atacuri de panică

Acestea pot include:

  • Durere în piept sau disconfort
  • Frisoane sau bufeuri
  • Sentiment de depersonalizare
  • Transpirație excesivă
  • Frica de a muri
  • Frica de a pierde controlul sau de a înnebuni
  • Senzație de sufocare
  • Senzație de amețeală, instabilitate sau leșin
  • Senzații de amorțeală sau furnicături
  • Palpitații sau ritm cardiac accelerat
  • Greață sau dureri abdominale
  • Dificultăți de respirație sau senzații de sufocare
  • Tremur al corpului

Simptomele atacurilor de panică apar de obicei rapid și ajung la vârf în câteva minute. Odată ce un atac de panică a dispărut, simptomele pot scădea complet, dar persoana poate rămâne într-o stare anxioasă. Uneori, este posibil să se repete ciclul de panică.

Atacurile de panică cu simptome limitate apar atunci când persoana prezintă mai puțin de patru dintre simptomele enumerate.

Tipuri de atacuri de panică

Nu numai că atacurile de panică pot varia ca intensitate și durată, dar pot diferi și în funcție de ceea ce a determinat atacul.

Atacurile de panică așteptate

Atacurile așteptate sunt anticipate atunci când o persoană este supusă unor indicii sau declanșatoare de panică. De exemplu, cineva care se teme de spațiile închise (suferă de claustrofobie) se poate aștepta să aibă atacuri de panică atunci când se află într-un lift sau în alte zone înghesuite.

O persoană care are frică de a zbura (suferă de aerofobie) poate avea un atac de panică la îmbarcarea într-un avion, la momentul decolării sau la un moment dat în timpul zborului.

Atacuri de panică neașteptate

Atacurile de panică neașteptate apar brusc, fără nicio cauză sau indicație evidentă. Când apare un atac de panică neașteptat, o persoană poate fi complet relaxată înainte ca simptomele să apară.

Acest tip de atac de panică nu apare însoțit de niciun indiciu intern conștient, cum ar fi gânduri de frică, sentimente de groază intensă și anxietate sau senzații fizice inconfortabile. De asemenea, atacurile neașteptate nu apar cu indicii externe, cum ar fi fobii specifice sau expunerea la un eveniment sau situație înspăimântătoare.

Atacurile de panică sunt cel mai adesea asociate cu un diagnostic de tulburare de panică, dar pot fi asociate cu alte tulburări de sănătate mintală. Atacurile de panică sunt adesea legate de tulburările de dispoziție și de anxietate, cum ar fi:

  • Agorafobie
  • Tulburare bipolară
  • Tulburare de anxietate generalizată
  • Tulburare depresivă majoră
  • Tulburare obsesiv-compulsivă
  • Tulburare de stres posttraumatic
  • Tulburare de anxietate socială
  • Fobii specifice

Aceste atacuri pot apărea, de asemenea, împreună cu o varietate de tulburări de sănătate mintală, inclusiv tulburări de personalitate, tulburări de alimentație și tulburări legate de consumul de substanțe.

Un specialist poate determina cu exactitate dacă simptomele de panică sunt un indiciu pentru tulburarea de panică sau pentru alte afecțiuni.

Tulburarea de panică este o afecțiune complexă de sănătate mintală care implică sentimente de anxietate și teamă.

Un atac de panică neprevăzut poate reveni recurent. Atacurile de panică recurente și neașteptate sunt o caracteristică distinctă a unei tulburări de panică. Există, de asemenea, o îngrijorare persistentă cu privire la posibilitatea unui atac sau schimbări semnificative de comportament legate de atacurile de panică.

Persoanele diagnosticate cu tulburare de panică pot fi, de asemenea, supuse unor atacuri de panică nocturne, un tip de atac de panică neașteptat care apare atunci când o persoană doarme adânc și se trezește cu simptome de panică.

Tulburarea de panică se dezvoltă de obicei la sfârșitul adolescenței sau la vârsta adultă timpurie, dar poate începe ocazional în copilărie sau la vârsta maturității. De asemenea, este aproape de două ori mai răspândită la femei decât la bărbați.

Cauzele tulburării de panică nu sunt cunoscute în prezent, dar cercetările au găsit legături familiale puternice, sugerând că dacă în familie există un membru cu tulburare de panică, este posibil ca aceasta să se transmită genetic. Diferite teorii examinează influențele de mediu, biologice și psihologice. Majoritatea experților sunt de acord că tulburarea de panică este rezultatul unei combinații de factori.

Tratament pentru tulburarea de panică

O persoană cu tulburare de panică poate întâmpina multe obstacole din cauza atacurilor de panică. De exemplu, se îngrijorează excesiv cu privire la posibilitatea apariției altor atacuri și poate începe să evite anumite locuri și situații care pot declanșa un atac de panică.

În plus, mulți oameni cu tulburare de panică se confruntă cu singurătatea și izolarea, pentru că le este rușine de simptomele lor și se tem că alții îi vor judeca sau își vor forma o părere negativă.

Chiar dacă nu există un remediu pentru o tulburare de panică, există numeroase opțiuni de tratament disponibile pentru a ajuta oamenii să-și gestioneze simptomele. Cele mai comune opțiuni includ medicamente și/sau psihoterapie. De asemenea, există diferite tehnici prin care persoanele se pot ajuta singure să depășească un atac, cea mai răspândită fiind respirația abdominală controlată.

Indiferent de opțiunile alese, este important să ceri ajutorul, dacă te confrunți cu simptome de panică și anxietate. Cu cât un diagnostic este pus mai devreme și se începe tratamentul, cu atât mai repede vei putea face față simptomelor și îți vei continua viața în mod normal.

Foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News