- Ioana Marinescu este consilier acreditat pentru dezvoltare personală și trainer. De la începutul anului 2021, este coach-asistent în cadrul grupului de suport pentru divorț, un program de sprijin prin metoda coaching-ului, unde asistă și consiliază persoane care trec prin trauma divorțului. Mai multe despre Ioana Marinescu, pe pagina de autor.
Cuprins:
De exemplu, încrederea în sine te face să te simți mai bine în privința abilităților tale, în timp ce autocompasiunea te încurajează să-ți recunoști defectele și limitările și, odată ce îți recunoști și accepți defectele, să le poți vedea obiectiv și realist. Acest lucru, la rândul său, poate duce la schimbări pozitive în viața oricui.
Înțelegerea autocompasiunii
Desprinsă din psihologia budistă, compasiunea de sine nu este același lucru cu stima de sine sau încrederea în sine, pentru că, în loc de un mod de a gândi despre tine, este un mod de a fi sau de a te trata. Auto-compasiunea implică să te tratezi la fel cum ți-ai trata prietenii sau membrii familiei, chiar și atunci când eșuează sau nu fac lucrurile așa cum ar trebui.
În general, autocompasiunea implică acceptarea faptului că ești om și că faci greșeli, dar nu presupune să te obișnuiești cu ele și să nu mai faci nimic pentru a fi mai bun.
Componentele primare ale autocompasiunii
Când vine vorba de practicarea autocompasiunii, există câteva componente primare care sunt esențiale pentru succesul acesteia. Acestea includ a fi amabil cu tine, la fel cum ai fi cu un prieten, ținând cont de cine ești cu adevărat, de defecte și de tot ce te definește și permițându-ți libertatea de a fi imperfect.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a2dc0ef5d240f933b03b4f983dd68ed5.jpg)
Bunătate de sine
Când practici bunătatea de sine, recunoști că toți oamenii sunt imperfecți, au vieți imperfecte și astfel reușești să fii blând cu tine și când lucrurile merg prost, în loc să fii critic.
De exemplu, când ceva nu merge bine, prima ta reacție ar putea fi să te gândești că „asta nu ar trebui să se întâmple”. Sau ai putea crede: „Nu ar trebui să apară această problemă în viața mea. Toți ceilalți trăiesc o viață fericită, normală”.
Cu o astfel de gândire, preponderant negativă, poate apărea suferință suplimentară, cauzată de sentimente de izolare, singurătate și impresia că ești foarte diferit de toți ceilalți.
Dar cu bunătate de sine, în loc să te gândești „săracul de mine”, te gândești „ei bine, toată lumea eșuează din când în când”. Practic, admiți că toată lumea are probleme și provocări, pentru că asta înseamnă să fii om.
Când începi să gândești așa, se schimbă modul în care vezi provocările și dificultățile vieții. Asta îți deschide oportunitatea să crești din experiență. Dar dacă simți că este anormal sau că nu ar trebui să se întâmple, atunci începi să te învinuiești.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1ea98830fdea306347db5c45c1b8ea30.jpg)
Prezență conștientă
O altă componentă a autocompasiunii este atenția. Când ești conștient, trebuie să fii dispus să-ți înfrunți durerea și suferința și să le recunoști. Majoritatea oamenilor nu vor să facă asta, din contra, caută să evite suferința și să treacă direct la rezolvarea problemelor.
Dar când viața îți dă o provocare, este important să-ți faci timp pentru a fi conștient de cum te fac să te simți acele lupte sau eșecuri și de ce s-ar fi putut întâmpla. Când ești capabil să faci asta, este mult mai probabil să crești și să înveți din situație.
Un alt lucru de care trebuie să fii atent este criticul tău interior. Autocritica poate fi foarte înselătoare și se joacă deseori cu mintea noastră. Prin mindfulness îți poți conștientiza deficiențele fără a te aurocritica. Rezultatul este că vei recunoaște unde ai nevoie de îmbunătățire, fără a pune presiunea unei perfecțiuni imposibil de atins.
Imperfecţiune
Odată ce poți accepta că este nerealist să te aștepți la perfecțiune, vei simți că o greutate uriașă a fost ridicată de pe umerii tăi. De asemenea, te ajută să realizezi că ceea ce trăiești este normal și uman și nu ar trebui să te simți rău din cauza asta.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e0d583d474d459203faef8324b9422d5.jpg)
Recunoașterea imperfecțiunilor tale te poate ajuta și să te simți mai conectat cu ceilalți, deoarece realizezi că toată lumea se confruntă cu greutăți și dificultăți.
Amintește-ți, autocompasiunea înseamnă a fi bun cu tine și a realiza că oamenii sunt imperfecți, inclusiv tu, ceea ce presupune să recunoști că este în regulă să nu fii perfect. Defectele și eșecurile tale ar trebui să te ajute să te înțelegi mai bine, nu să te facă să te stresezi sau să te simți prost cu tine.
- Cum îți dai seama că ai o stimă de sine scăzută
Beneficiile autocompasiunii
În general, autocompasiunea implică recunoașterea diferenței dintre a face o alegere proastă și a fi o persoană rea. Când practici autocompasiunea, înțelegi că a lua decizii proaste nu te face automat o persoană rea și accepți că valoarea ta este necondiționată.
De fapt, cercetările au arătat în mod constant o legătură pozitivă între autocompasiune și bunăstarea generală. În plus, autocompasiunea oferă un sentiment de valoare de sine. Dar nu într-un mod narcisist, cum poate face uneori încrederea exagerată în sine.
În plus, oamenii care practică autocompasiunea au, de asemenea, mai multe conexiuni sociale, o inteligență emoțională mai mare și o satisfacție mai mare față de viață. De asemenea, sunt mai grijulii, susținători și empatici.
Între timp, cercetările arată că oamenii care au compasiune de sine se confruntă cu mai puțină anxietate, depresie și frică de eșec și pot privi viața mai obiectiv.
Când vine vorba de autocompasiune, primul lucru pe care trebuie să-l ai în vedere este acea voce din capul tău care te critică în mod constant. De multe ori, acea voce este mult prea critică și te poate face să te admonestezi mult prea tare pentru fiecare greșeală mică.
Pentru a fi mai plin de compasiune, trebuie să recunoști acea voce și să o corectezi atunci când simți că se abate de la cursul firesc. Asta nu înseamnă să îți spui continuu cât de grozav ești, ci să vorbești cu tine însuți într-un mod amabil, fără judecăți, în același mod în care ai încuraja o persoană dragă. Când reușești să faci asta, viața devine mult mai ușor de gestionat.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_54ee39151d2944088fe5872198557bfa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_76a6d5a763342f8471ffb373624c9df9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f2a89c350f7b4f12a54fd72cde0ac207.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_9c046369ccd37f591e289c31d540e3c4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_82ece55746ba4d8cbe4977bd2b7e4551.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_42be93ce70ff4a9e748e9a289041ab22.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_406b866330dcb8833c89a3bb1d0fa5ef.jpg)