- Ioana Marinescu este consilier acreditat pentru dezvoltare personală și trainer. De la începutul anului 2021, este coach-asistent în cadrul grupului de suport pentru divorț, un program de sprijin prin metoda coaching-ului, unde asistă și consiliază persoane care trec prin trauma divorțului. Mai multe despre Ioana Marinescu, pe pagina de autor.
Cuprins:
Ce este comparația socială
A ne compara unii cu alții este un comportament uman natural. Ne ajută să învățăm unii de la alții, să ne definim pe noi înșine, să evaluăm cum ne descurcăm în diferite domenii ale vieții pe baza a ceea ce pare a fi posibil și chiar poate părea că ne ajută să ne simțim mai bine cu noi înșine în multe cazuri. Totuși, poate fi și stresant și ne poate face mai competitivi decât trebuie să fim.
Cercetătorii au identificat două tipuri de comparație socială: comparația socială ascendentă, în care ne uităm la oameni pe care îi simțim deasupra noastră, în încercarea de a deveni inspirați și mai plini de speranță, și comparații sociale descendente, în care ne uităm la oameni care sunt într-o situație mai grea decât noi, într-un efort de a ne simți mai bine cu noi înșine și cu situația noastră.
Aceste comparații nu sunt întotdeauna nocive, dar pot fi mai puțin utile decât credem că vor fi, iar uneori pot deveni stresante și dăunătoare. Unii dintre factorii care determină dacă aceste comparații sociale sunt utile sau dăunătoare sunt stima noastră de sine, factorii de stres pe care îi avem deja în viața noastră și dacă facem comparații sociale ascendente sau descendente.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ed57cef1521391de80953df424898d50.jpg)
Oamenii care au o stimă de sine mai mare și mai puțini factori de stres în viața lor tind să se descurce mai bine în ceea ce privește comparațiile sociale. De exemplu, atunci când facem comparații sociale descendente și ne comparăm cu cei mai puțin înstăriți, de regulă ajungem să ne simțim mai bine.
Cei cu o stimă de sine mai scăzută sau care se confruntă cu amenințări sau stres în viața lor, tind să folosească mai des comparații descendente. Acest lucru le poate ridica starea de spirit, dar nu la fel de mult ca la cei care se descurcă deja mai bine în respectivele domenii.
Comparațiile sociale ascendente – ne comparăm cu cei care o duc mai bine ca noi – ne pot ajuta doar dacă le folosim ca sursă de inspirație. Cu toate acestea, cei care au o stimă de sine mai scăzută sau au experimentat recent un eșec se pot simți mai rău atunci când fac comparații sociale ascendente, experimentând atât o scădere a dispoziției, cât și o creștere a stresului.
Cum afectează social media felul în care ne raportăm la cei din jur
Rețelele sociale au dus comparația socială la un nivel cu totul nou în ultimii câțiva ani. Când vedem ce au și realizează ceilalți, ne întrebăm mereu dacă facem suficient, dacă câștigăm suficient, dacă avem destui prieteni, dacă ne distrăm destul de bine, dacă avem timp sau resurse pentru a merge în vacanțe etc. Cu alte cuvinte, ne comparăm viețile obișnuite cu cele mai bune amintiri ale altor oameni.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6cdc5f837c30ff406b78e7587fd959a4.jpg)
Postările pe rețele precum Facebook sau Instagram exacerbează comparația socială. Putem minimiza aceste tendințe și le putem contracara cu puțin efort, astfel încât să ne simțim mai puțin stresați de ele. Primul pas însă este să fim conștienți de comparația socială în noi și în ceilalți.
Cum te eliberezi de presiunea comparației sociale
Dacă te trezești în capcana comparației sociale, încercând sentimentele de superioritate din comparația socială descendentă sau oprimându-te atunci când faci comparații sociale ascendente, este important să ieși din această capcană mentală.
Iată câteva moduri simple prin care îți poți antrena creierul să-i pese mai puțin de ceea ce fac sau gândesc alții:
Găsește modele de urmat
Dacă lucrezi pentru a ține pasul cu modelele de urmat, poți obține beneficiile succesului lor – motivație personală, a vedea ce funcționează pentru ei etc., fără a adăuga elemente de competitivitate propriilor relații. Este mai ușor să înveți de la un model public decât să înveți de la un prieten din propria viață, fără să te simți inferior atunci când modelul la care te raportezi obține mai mult decât tine.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d16e3daabbb913c7c36994c70cb90ee5.jpg)
Creează un cerc de suport
Este mai ușor să eviți prietenii sau inamicii competitivi dacă creezi un cerc de oameni care te susțin și te concentrezi asupra lor. Acesta poate fi un grup de prieteni care împărtășesc un obiectiv comun.
De asemenea, poți găsi un prieten cu care să împărtășești motivația, să vă sprijiniți unul pe celălalt, să vă sărbătoriți succesele. Acest lucru este deosebit de util, pentru că vă oferă ambilor sprijin moral individualizat, un pic de responsabilitate suplimentară de a respecta planul și face ca sărbătorirea micilor victorii să fie mai distractivă.
Fii recunoscător
Când te trezești că faci comparații, încearcă să „uniformizezi scorul” în capul tău. Dacă te simți invidios pe succesul altcuiva, reamintește-ți propriile tale triumfuri și puncte forte. Dacă te simți judecat, reamintește-ți punctele forte ale celeilalte persoane și lucrurile speciale pe care le au.
Te poate ajuta și să ții un jurnal de recunoștință, în care să scrii ceea ce ai, mai degrabă decât ceea ce îți lipsește. Acest lucru te ajută să rămâi concentrat asupra propriei vieți și nu asupra vieții altora.
Cultivă altruismul
Vezi ce lucruri mici poți face pentru cei din jur. Practică meditația de bunătate iubitoare și încearcă să devii în fiecare zi mai bun, mai generos. În curând, vei observa că nu vei mai tinde atât de mult să te compari cu ceilalți.
Deși suntem obișnuiți de mici să ne comparăm cu ceilalți, prin practică și exercițiu vom reuși să fim mulțumiți de noi înșine și să nu mai simțim nevoia să ne comparăm.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8f01cf0c0b0bb077ec0b38c60ca0d2aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_e6eb3e4dc700e8ec1a65a90492f7d182.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d32e53448034cfe7a3229b2addf6a9cc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_a31dea39d0417a3a3c28e1a93927353f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_121224fc498709280288d18a98203bcf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_037de6a02850433c0f4002856751a899.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_60edbaa8b3945cd10e49f9efb477982f.jpg)