• Ioana Marinescu este consilier acreditat pentru dezvoltare personală și trainer. De la începutul anului 2021, este coach-asistent în cadrul grupului de suport pentru divorț, un program de sprijin prin metoda coaching-ului, unde asistă și consiliază persoane care trec prin trauma divorțului. Mai multe despre Ioana Marinescu, pe pagina de autor.

În ultimii ani, a apărut tot mai frecvent termenul de storytelling, care a devenit și o formă de terapie, terapiea narativă, care, la fel ca și scrisul în jurnal, are efecte pozitive asupra echilibrului emotional. 

Ne transformăm în povestitori atunci când împărtășim unui membru al familiei despre un eveniment la care am fost martori sau când descriem începutul unei relații romantice. 

Când vorbim despre evenimente, personaje, acțiuni, teme, sentimente și idei, folosim zilnic tehnici de povestire.

„Iată povestea” este modul în care începem unele dintre conversațiile noastre. Împărtășim povești cu alții mai des decât ne dăm seama.

Specialiștii care studiază interacțiunea umană, dar și sănătatea mintală sunt de părere că poveștile au rolul de a lega oamenii. 

Cercetările din domeniul psihologiei narative arată o legătură între narațiune și starea de bine.  Explorarea poveștilor personale, reflectarea asupra lor, schimbarea acestor narațiuni și împărtășirea lor ne pot face vulnerabili, dar ne ajută și să ne vindecăm și să creștem.

Doar spunând povești, ascultând povești și împărtășind povești, facem ceva bun pentru sănătatea noastră mintală. Devenim ascultători activi atunci când ne concentrăm toate simțurile și acordăm o atenție completă poveștilor. A fi un ascultător bun și activ este o abilitate socială necesară. 

De asemenea, ne dezvoltăm imaginația și ne extindem gândirea atunci când citim povești în cărți. Putem folosi lectura pentru a ne îmbunătăți sănătatea și forma fizică a creierului. Imaginația le permite oamenilor să facă față mai bine factorilor de stres ai vieții de zi cu zi. 

Când ne uităm la un film înfricoșător, suntem cufundați în versiunea hollywoodiană a unei povești. În acele două ore, suntem transportați și trăim într-o lume imaginară. Scriitorul, regizorul, designerul de costume, echipa de producție și alții creează această poveste pentru noi.

Beneficiile povestirii pentru sănătatea mintală

Crește empatia și îmbunătățește memoria

Când ne conectăm cu personajele dintr-o poveste, creierul nostru eliberează oxitocină. Oxitocina este asociată cu empatia, un element de bază care ne ajută să ne conectăm și să aprofundăm relațiile interpersonale.

Pe lângă creșterea empatiei, un alt beneficiu pe care îl obținem în urma povestirii este memoria îmbunătățită. Oamenii își amintesc informațiile de până la de 22 de ori mai bine atunci când acestea sunt împletite în narațiuni. 

Nu faptele și caracteristicile ne influențează, ci modul în care se face povestirea. 

Crește emoțiile pozitive

Conform cercetărilor recente în psihologia pozitivă, modul în care ne spunem poveștile ne controlează starea de spirit și imaginea de sine. Poveștile ne pot înălța și ne pot schimba starea de spirit. 

O cantitate rezonabilă de emoție pozitivă și optimism ne permite să facem față mai bine adversității și să depășim provocările cu care ne confruntăm.

Într-un studiu realizat pe copii internați la terapie intensivă, s-a constatat că o sesiune de povestire a dus la o creștere a oxitocinei, o reducere a cortizolului și a durerii, precum și la schimbări emoționale pozitive în creier.

Puterea povestirii în reglarea funcțiilor fiziologice și psihologice reprezintă o intervenție simplă pentru atenuarea durerii și disconfortului și schimbarea peisajului nostru emoțional.

Ne ajută să interacționăm cu ceilalți

Nu numai vorbitorii folosesc povești pentru a-și captiva publicul. Chiar și știința o face, iar cei care caută să se conecteze mai bine cu publicul larg folosesc deseori povestirea. Datele științifice se împletesc cu povești de cazuri reale și astfel informația se reține mult mai ușor. 

Ne ajută să construim atât din succes cât și din eșec

Schimbarea narațiunii personale ca răspuns atât la succes, cât și la eșec poate avea efecte pozitive. În cercetările pe studenți cu privire la rezultatele academice, oamenii de știință au descoperit că narațiunea ajută la automotivare. 

Poveștile de succes le pot aminti oamenilor cât de eficienți au fost în atingerea obiectivelor, crescându-le astfel stima de sine și motivându-i să urmărească din nou succesul.

Pe de altă parte, narațiunile despre eșec sunt și ele puternice. Când sunt spuse într-un mod nou, le pot permite oamenilor să-și aprecieze încercările, să-și acorde meritul că au depășit provocările  și să aibă curajul de a face față provocărilor pe viitor.  

Cum îți transformi povestea

Terapia narativă îi ajută pe oameni să treacă peste situațiile problematice care îi dau înapoi din cursul firesc al vieții. Acest lucru duce la puncte de vedere noi și mai sănătoase care încurajează evoluția. 

De fapt, cercetările recente arată că, atunci când vine vorba de poveștile de viață, cei care găsesc semnificații pozitive în provocările și adversitățile din trecut și care își spun poveștile de viață cu idei noi, care includ explorare sau mai multă deschidere a minții se bucură de o viață mai împlinită. 

Să presupunem, de exemplu, că fratele tău era favoritul în copilărie și ai dezvoltat o adversitate pe acest lucru, considerat o nedreptate. Schimbând povestea pe care ți-o spui, poți alege să îți ierți părinții și să accepți circumstanțele în care s-a întâmplat acest lucru. Cu timpul, rescriind poveștile, ajungi să te împaci cu trecutul și să vezi și beneficiile întâmplărilor pe care le-ai trăit. 

Actul de a spune povești ne ajută să ne conectăm cu ceilalți, să dăm sens lucrurilor care ni se întâmplă, să ne organizăm viața într-o narațiune coerentă și să ne bucurăm de poveștile altora. În timp ce împărtășim povești, ne îmbunătățim și sănătatea mintală și starea de bine în general. 

Urmărește-ne pe Google News