„Mă numesc Simona, sunt din Bucureşti şi am 26 de ani. Foarte mulţi ani nu am avut orgasm şi credeam că, dacă eu nu am, nu are nimeni. Deşi am avut parteneri numai unul şi unul, orgasmul întârzia să apară. Acum, deşi îl am, nu ştiu dacă îl pot considera unul normal. Şi asta pentru că îl ating doar dacă îmi sunt stimulate atât vaginul, cât şi anusul. Situaţia asta durează de doi ani şi îmi e ruşine să-i zic mereu partenerului să mă stimuleze în ambele locuri ca să mă simt şi eu bine. De ce nu am mereu orgasm?”
Bună, Simona, în cele relatate de tine e vorba, pe de-o parte, de o jenă în a-i comunica partenerului tău ceea ce îţi doreşti în plan sexual. În plus, sesizez că, din cauza dorinţelor tale, pe care crezi că societatea le-ar cataloga ca fiind “anormale”, îţi e teamă să nu fi judecată negativ. Din aceste motive, simţi că greşeşti undeva şi te învinovăţeşti pentru asta. Mai mult, ai dobândit probabil un sentiment de inferioritate şi o teamă, care te-au rigidizat în eliberarea emoţiilor. Adică îţi ridici singură bariere, te jenezi uşor, îţi este teamă să arăţi ceea ce simţi, şi astfel ai adoptat un mod de viaţă foarte controlat.
Altfel spus, întotdeauna te gândeşti să nu îi deranjezi pe cei din jur, exprimându- ţi dorinţele faţă de ei, şi asta din teama că te vor judeca pentru că, ai tu impresia, nu eşti ca restul lumii. Te sfătuiesc să laşi aceste griji de-o parte. În pat, cu iubitul, trebuie să faci ceea ce simţi, nu ceea ce gândeşti, şi să nu stai tot timpul cu teama că procedezi greşit.