De Camelia Diaconu,

Povestea lui Moș Ion Roată din Convorbiri Literare păstrează memoria colectivă a personajului ce are legătură cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Mica Unire din 1859.

Informații pe care le găsești mai jos despre Moș Ion Roată:

Povestea Moș Ion Roată și Unirea

La 1857, pe când se ferbea Unirea în Iași, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogălniceanu și alții, au găsit cu cale să cheme la Adunare și câțiva țărani fruntași, câte unul din fiecare județ, spre a lua și ei parte la facerea acestui măreț și nobil act național. Cum au ajuns țăranii în Iași, boierii au pus mână de la mână, de i-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme nouă, de se mirau țăranii ce berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri să le ție cuvânt, ca să-i facă a înțelege scopul chemării lor la Iași.

— Oameni buni, știți pentru ce sunteți chemați aici, între noi? zise boierul cu blândeță.

— Vom ști, cucoane, dacă ni-ți spune, răspunse cu sfială un țăran mai bătrân, scărpinându-se în cap.

Duminică neliniștită la două mari spitale bucureștene: Militar și CC Iliescu. Câți oameni din personalul medical sunt infectați cu COVID-19?
Recomandări

Duminică neliniștită la două mari spitale bucureștene: Militar și CC Iliescu. Câți oameni din personalul medical sunt infectați cu COVID-19?

 

— Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două țări surori, creștine și megieșe, Moldova noastră și Valahia sau Țara Muntenească, de care poate-ți fi auzit vorbindu-se, se sfâșie și se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie și peire a neamului românesc.

Țări surori și creștine, am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm noi, moldovenii, așa se închină și frații noștri din Valahia.

Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea și toate obiceiurile câte le avem noi le au întocmai și frații noștri munteni. Țări megieșe, am zis, oameni buni; căci numai pârăuașul Milcov, ce trece pe la Focșani, le desparte. „Să-l secăm dar dintr-o sorbire” și să facem sfânta Unire, adică înfrățirea dorită de strămoșii noștri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabă creștinească și frumoasă avem de făcut.

Vine Scenariul 4 al COVID-19 și avem doar 1.300 de paturi cu ventilatoare. Cum a comandat România un singur ventilator în Germania și acesta refuzat?
Recomandări

Vine Scenariul 4 al COVID-19 și avem doar 1.300 de paturi cu ventilatoare. Cum a comandat România un singur ventilator în Germania și acesta refuzat?

 

Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înțeles-ați, vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Și dacă aveți ceva de zis, nu vă sfiiți; spuneți verde, moldovenește, ca la niște frați ce vă suntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alții și Dumnezeu să ne lumineze pe toți cum a ști el mai bine!

— Înțelegem, cucoane, așa a fi, răspunseră câțiva țărani mai rușinoși; că, dă, nu-ți ști dumnevoastră ce-i pe lume, noi, țărănimea de la coarnele plugului, avem să știm ce-i bine și ce-i rău?

— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înțeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre țărani, anume Ion Roată. Ș-apoi, chiar dacă ne-am pricepe și noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: „Țăranul, când merge, tropăiește, și când vorbește, hodorogește”, să ierte cinstită față dumnevoastră. Eu socot că treaba asta se putea face și fără de noi; că, dă, noi știm a învârti sapa, coasa și secera, dar dumnevoastră învârtiți condeiul și, când vreți, știți a face din alb negru și din negru alb… Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne povățuiți și pe noi, prostimea…

Apelul disperat al unui doctor din infernul de la Suceava: „Nu permiteți ministrului Sănătății să dea ordinul ca personalul medical bolnav să fie chemat să trateze pacienți sănătoși!”
Recomandări

Apelul disperat al unui doctor din infernul de la Suceava: „Nu permiteți ministrului Sănătății să dea ordinul ca personalul medical bolnav să fie chemat să trateze pacienți sănătoși!”

 

— Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în țara aceasta ș-o storceau după plac. Astăzi toți, de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile și la fericirea țării. Muncă și câștig, datorii și drepturi pentru toți deopotrivă.

Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum și de cine au fost ei aduși pe aceste locuri; despre suferințele lor și cum au ajuns a fi dezbinați și împrăștiați prin alte țări. Le dă el pilde câte și mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii învrăjbiți și, în sfârșit, se silește bietul creștin din răsputeri a-i face să înțeleagă care sunt roadele binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot „pentru unirea tuturor” se roagă și sfânta biserică, în toate zilele, mai bine de 1.850 de ani.

— Ei, oameni buni, cred că acuma ați priceput!

— Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toți. Dumnezeu să vă ajute la cele bune!

— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moșul Ion Roată.

— Dumnezeu să mă ierte, moș Ioane, dar dumneta, cum văd, ești cam greu de cap; ia haidem în grădină, să vă fac a înțelege și mai bine. Moș Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare?

— Îl vedem, cucoane.

— Ia fă bine și adă-l ici, lângă mine, zise boierul, care ședea acum pe un jilț în mijlocul țăranilor.

— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu șagă.

— Ia cearcă și vezi.

Moș Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.

— Ia du-te și dumneta moș Vasile, și dumneta, bade Ilie, și dumneta, bade Pandelachi.

În sfârșit, se duc ei vro trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umere și-l aduc lângă boier.

— Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului:

  • Unde-i unul nu-i putere,
  • La nevoi și la durere;
  • Unde-s mulți, puterea crește,
  • Și dușmanul nu sporește.

Așa și cu Unirea, oameni buni! Credeți dumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia avem să fim numai atâția? Frații noștri din Transilvania, Bucovina, Basarabia și cei de peste Dunărea, din Macedonia și de prin alte părți ale lumii, numai să ne vadă că trăim bine, și ei se vor bucura și ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni dușmanii, în vecii vecilor, a se lega de români.

D-apoi frații noștri de sânge: franțujii, italienii, spaniolii și portughezii, ce așteapt? La orice întâmplare, Doamne ferește, stau gata să-și verse sângele pentru noi… Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-ați înțeles și răsînțeles.

— Ba eu unul, să iertați dumnevoastră, cucoane, încă tot n-am înțeles, răspunde moș Roată.

— Cum se face asta, moș Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, și un copil putea să înțeleagă.

— Mai așa, cucoane, răspunseră ceilalți.

— Moș Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune dumneta, în legea dumitale, cum ai înțeles, cum n-ai înțeles, de când se face atâta vorbă; să auzim și noi!

— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă și până la faptă este mare deosebire… Dumnevoastră, ca fiecare boier, numai ne-ați poruncit să aducem bolovanul, d-ar n-ați pus umărul împreună cu noi la adus, cum ne spuneați dinioarea, că de-acum toți au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la opincă.

Bine-ar fi dac-ar fi așa, cucoane, că la războiu înapoi și la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală… Iar de la bolovanul dumnevoastră am înțeles așa: că până acum noi, țăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai mare sau mai mică pe umere; însă acum suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre… Să dea Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a păra rău.

La aceste vorbe, țăranii ceilalți au început a strânge din umere, a se uita lung unul la altul și a zice:

— Ia, poate că și Roată al nostru să aibă dreptate!

Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghițit gălușca și a tăcut molcum.

Legenda personajului Moș Ion Roată

În fiecare an, pe 24 ianuarie sărbătorim Mica Unire, moment în care ne aducem aminte de cei care au făcut posibil acest eveniment. Personajul Moș Ion Roată este asociat cu Unirea Principatelor, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și scriitorul Ion Creangă. Personajul deja celebru a existat în realitate, dar nu sub acest aspect cum îl descrie Ion Creangă. Țăranul Ion Roată a fost ales deputat în divanul Ad-Hoc al Moldovei la vârsta de 50 de ani.

Alexandru Ioan Cuza - domn al Principatelor Unite
Alexandru Ioan Cuza – domn al Principatelor Unite

Ion Roată s-a născut în anul 1806, într-o familie săracă de țărani muncitori și, deși nu a avut posibilitatea de a merge la școală, nici nu știa să scrie, Ion Roată a fost cel mai potrivit om pentru a-și reprezenta semenii și interesele acestora, deoarece acesta nu ferea să își spună părerea în fața boierilor.

Moș Ion Roată a ajuns să fie reprezentat al clăcașilor și, la alegerile din 1857, a fost ales deputat al județului Putna în Divanul Ad-hoc al Moldovei, cu unanimitate de voturi.

A fost întotdeauna prezent la cele 31 de ședințe ale Divanului și a pledat mereu pentru scopurile celor pe care îi reprezenta. Ion Roată a fost primul semnatar al documentului ce a provocat scandal în Divan. În anul 1857, acesta a adus în Divan “Propunerea deputaților săteni”, o jalbă unde erau descrise suferințele țărănimii din Moldova.

După închiderea ședințelor Divanului, Ion Roată a căzut în dizgrația autorităților, ba chiar a fost considerat “stricător al ordinei publice” și a fost arestat de Poliția Iași. A fost eliberat pe “chezășia(acoperirea unei polițe, în schimbul unei garanții) județului și a locuitorilor din satul Câmpurile”, iar condiția a fost să nu se mai implice în activitățile Divanului.

Moș Ion Roată a fost nevoit să părăsească satul natal și s-a mutat la Gura Văii, continuând să activeze ca militant pentru respectarea legilor lui A.I. Cuza și a drepturilor țăranilor.

În ciuda tuturor acestor activități importante, Moș Ion Roată a murit sărac, la 76 de ani, în 1882.

Citeşte şi:

Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui A.I Cuza

Hora Unirii versuri – Când se cântă versurile poeziei lui Alecsandri

Zile libere 2020 – calendar sărbători legale, calendar vacanțe în anul 2020

Țiriac a anunțat live la TV ce sumă donează în criza coronavirus: „Ajutăm 40.000 de oameni”
GSP.RO

Țiriac a anunțat live la TV ce sumă donează în criza coronavirus: „Ajutăm 40.000 de oameni”

Horoscop 29 martie 2020. Fecioarele sunt preocupate de imagine
HOROSCOP

Horoscop 29 martie 2020. Fecioarele sunt preocupate de imagine