Cum Funcționează Modelul De Gândire Bazat Pe Rezolvarea De Probleme?

Ioana Marinescu este consilier acreditat pentru dezvoltare personală și trainer. De la începutul anului 2021, este coach-asistent în cadrul grupului de suport pentru divorț, un program de sprijin prin metoda coaching-ului, unde asistă și consiliază persoane care trec prin trauma divorțului. Mai multe despre Ioana Marinescu, pe pagina de autor.

Cuprins:

Cea mai bună strategie pentru rezolvarea unei probleme depinde în mare măsură de situație. În unele cazuri, este indicat să aflăm tot ceea ce putem despre respectiva problemă și, după o analiză detaliată, să aplicăm tehnici specifice. În alte cazuri, creativitatea și perspicacitatea sunt cele mai bune opțiuni.

Pașii de rezolvare a problemelor

Pentru a rezolva corect o problemă, este adesea important să urmăm o serie de pași, model cunoscut drept ciclul de rezolvare a problemelor. Nu este necesar să urmăm pașii de rezolvare a problemelor în mod succesiv. Deseori, se sar pași sau se revine la primii pași de mai multe ori până când se ajunge la soluția dorită.

Următorii pași includ dezvoltarea strategiilor și organizarea cunoștințelor.

1. Identificarea problemei

Deși poate părea un pas evident, identificarea problemei nu este întotdeauna atât de simplă pe cât pare. În unele cazuri, oamenii ar putea identifica în mod eronat sursa greșită a unei probleme, ceea ce va face încercările de a o rezolva ineficiente sau chiar inutile.

Unele strategii folosite pentru a afla sursa unei probleme includ:

Să punem întrebări despre problemă
Să împărțim problema în bucăți mai mici
Să privim problema din perspective diferite

Recomandări

Imagini dramatice de la mall-ul din centrul Ucrainei, bombardat de ruși. Zelenski: „Este imposibil să ne imaginăm numărul victimelor”

2. Definirea problemei

După ce problema a fost identificată, este important să o definim complet, pentru a putea fi rezolvată. Putem defini o problemă prin definirea operațională a fiecărui aspect al problemei și stabilirea obiectivelor pentru fiecare dintre ele.

În această etapă trebuie să aflăm care aspecte ale problemelor sunt fapte și care sunt opinii. Este important să prezentăm clar problema și să identificăm scopul soluției, rezultatul final pe care vrem să îl obținem.

3. Formarea unei strategii

După ce problema a fost identificată, este timpul să începem să facem brainstorming pentru potențialele soluții. Acest pas implică, de obicei, generarea a cât mai multe idei fără să le judecăm calitatea. Odată ce au fost generate mai multe posibilități, acestea pot fi evaluate și restrânse.

Următorul pas este dezvoltarea unei strategii pentru a rezolva problema. Abordarea folosită va varia în funcție de situație și de preferințele unice ale individului. Strategiile comune de rezolvare a problemelor includ euristica și algoritmii.

Euristica este o scurtătură mentală care se bazează adesea pe soluții care au funcționat în trecut. Poate funcționa bine dacă problema este similară cu ceva ce ai mai întâlnit înainte și este adesea cea mai bună alegere când este nevoie de o soluție rapidă.

Recomandări

Scurgere de gaz toxic în portul Aqaba din Iordania: 11 morți și sute de răniți

Algoritmii sunt strategii pas cu pas, garantate pentru a produce un rezultat corect. Deși această abordare este excelentă pentru acuratețe, poate consuma și timp și resurse.

4. Organizarea informațiilor

Înainte de a veni cu o soluție, trebuie mai întâi să organizăm informațiile disponibile. Ce știm despre problemă? Ce nu știm? Cu cât sunt mai multe informații disponibile, cu atât vom fi mai bine pregătiți pentru a veni cu o soluție exactă.

Când abordezi o problemă, este important să te asiguri că ai toate datele necesare. Luarea unei decizii fără informații adecvate poate duce la rezultate inexacte sau chiar greșite.

5. Alocarea resurselor

Nu avem întotdeauna bani, timp și alte resurse nelimitate pentru a rezolva o problemă. Înainte de a aborda o problemă, trebuie să îi stabilești prioritatea.

Dacă este o problemă importantă, probabil că merită să aloci mai multe resurse pentru a o rezolva. Dacă totuși este o problemă destul de neimportantă, atunci este indicat să nu risipești din resursele disponibile pentru a găsi o soluție.

Recomandări

INTERVIU. Scriitorul Éric-Emmanuel Schmitt despre „Oscar și omul roșu, Putin”: „Sunt două popoare care se omoară între ele din cauza dorinței unui singur om”

În această etapă, trebuie iei în considerare toți factorii care ar putea afecta problema în cauză. Aceasta include analizarea resurselor disponibile, a termenelor-limită care trebuie respectate și a oricăror riscuri posibile implicate de fiecare soluție. După o evaluare atentă, se poate lua o decizie cu privire la soluția de urmat.

6. Monitorizarea progresului

După selectarea unei strategii de rezolvare a problemelor, este timpul să pui planul în acțiune și să vezi dacă funcționează. Acest pas ar putea implica încercarea diferitelor soluții pentru a vedea care este cea mai eficientă.

De asemenea, este important să monitorizezi situația după implementarea unei soluții, pentru a te asigura că problema a fost rezolvată și că nu au apărut noi probleme ca urmare a soluției propuse.

Persoanele centrate pe rezolvarea problemei își monitorizează permanent progresul, pentru a vedea dacă fac progrese, iar dacă nu, schimbă strategia.

7. Evaluarea rezultatelor

După ce s-a ajuns la o soluție, este important să se evalueze rezultatele pentru a determina dacă este cea mai bună soluție posibilă la problemă. Această evaluare poate fi imediată, cum ar fi verificarea rezultatelor unei probleme de matematică, sau poate fi făcută mai târziu, cum ar fi evaluarea succesului unui program de terapie după câteva luni de tratament.

Este important să ne amintim că există multe procese diferite de rezolvare a problemelor, fiecare cu pași diferiți, iar acest model este orientativ. Rezolvarea problemelor din viața de zi cu zi necesită multă ingeniozitate, flexibilitate, rezistență și interacțiune continuă cu mediul.

Urmărește-ne pe Google News