29 Aug. 2018 07:15

Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri. Se prăznuiește pe 29 august

Distribuie

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită în fiecare an, pe 29 august, cu multe tradiții și obiceiuri. Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post și este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru că pe 1 septembrie începe un nou an. 

În această zi se postește, pe de o parte să nu fie asemănați credincioșii cu Irod, care din cauza ospățului fără măsură, a cerut că Salomeea să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, că să nu fie asemănați cu viața înfrânată a lui Ioan.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri. În ziua de 29 august, când se prăznuiește Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, există credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupea cu mână.

În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curați pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave.

Tot în popor era întâlnită și interdicția de a tăia și mânca fructe și legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi. Totuși, aceste obiceiuri nu au legătură cu Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, deci –  teoretic – nu trebuie respectate cu strictețe.

Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea să a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.

Există o lungă perioadă din viața Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informații, dar se cunoaște faptul că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit poruncă să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii dept Mesia și Fiul lui Dumnezeu.

Despre tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Din Evanghelie, se știe că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului că răsplată.

Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiția Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Prima și a două aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.

Potrivit tradiției, Sfântă Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut.

După un timp, un proprietar bogat și slăvit a crezut în Hristos, și lepădând poziția socială și toată deșertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah, luându-și numele de Inochentie. Că monah, el s-a sălășluit chiar la locul unde se află îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-și zidească o chilie și o bisericuță, el a săpat adânc și a descoperit un vas de pământ în care se află un cap. Prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. Când s-a apropiat însă de trecerea la cele veșnice, spre a nu fi găsit și pângărit de păgânii ce se înmulțiseră în zonă, el l-a luat și l-a ascuns din nou în pământ, în același loc.

Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat unor doi călugări și le-a poruncit să dezgroape cinstitul sau cap. Această e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap.

În vreme ce călugării călătoreau cu capul sfântului într-un sac, au întâlnit un olar și i-au dat acestuia să ducă sacul. Din cauza lenevirii lor, Sfântul Ioan i-a cerut olarului să fugă de cei doi călugări. Ajuns acasă, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorită prezenței capului prorocului. Când și-a simțit sfârșitul, olarul a pus capul sfântului într-o raclă și l-a dăruit surorii sale. Raclă va ajunge în grijă lui Eustațiu, un monah arian, care locuia într-o peșteră. Multe minuni se vor petrece la această peșteră. Din nefericire, Eustațiu spunea că datorită puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii neștiind ce ascunde în peșteră să. După un timp, Eustațiu, știind că va fi trimis în exil, îngroapă capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Peșteră va fi locuită de niște monahi credincioși, care vor ridica în apropierea ei o mânăstire. În anul 452, arhimandritul Marcel, starețul acelei mânăstiri, a văzut un foc mare la peșteră de lângă orașul Emesa, în timpul cântării psalmilor. Așa a aflat în chip minunat capul sfântului. Această este socotită a două aflare a cinstitului cap al Botezătorului.

În timpul luptei împotrivă sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Această este cea de-a treia și cea din urmă aflare a cinstitului cap.


Citește și: Vremea în următoarele patru săptămâni. Care este prognoza ANM pentru luna septembrie


 

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Horoscop, miercuri, 26 septembrie 2018. Gemenii trebuie să-și repare greșelile
Loading...
Comentarii