19 Iun. 2011 10:31

Exclusiv | Dana Săvuică: „Am făcut prima baie în Ocean”

Distribuie

Ziua a 4-a a fost o aventură. Ne-am decis să intrăm în inima Portugaliei, astfel că am parcurs peste 200 de km ca să vizităm câteva obiective istorice. Am consultat programul recomandat de Perfect Tour , în care existau pe lista Evora, Azeitao, Fatima  - celebra mănăstire construită dupa legenda fetiţei care a vorbit cu Fecioara Maria, aceasta împărtăşindu-i patru taine mari, dar şi Batalha, Alcobaca, alte biserici in stil gotic şi Obidos, Nazare.

Am intrat pe internet şi am descoperit câteva date despre aceste obiective şi am ales să vizitam Obidos, un fel de Sighişoara a noastră. Este, de fapt, o localitate construită în interiorul zidurilor unei fortăreţe de către primul rege al Portugaliei în anul 1148.



La biserica din centrul satului, Sfânta Maria, regele Afonso s-a căsătorit cu verişoara sa, Isabella, în anul 1441, când aveau încă 9 şi 10 ani. Drumul pe câte 3 benzi de autostradă a fost o încântare. Nu numai că am ajuns repede la destinaţii, dar priveliştea unor munţi si dealuri cu sate mici cocoţate, cu case albe şi acoperiş din ţiglă roşie, peste care tronau eoliene imense , care tocau aerul în linişte, ne-au convins încă o dată că am ales bine pentru vacanţa noastră Portugalia.

De când am sosit, nu am auzit o înjurătură, un claxon, n-am văzut nicio faţă tristă. Singura pereche de români, care stau în acelaşi hotel cu noi, abia îşi ridică privirea ca să ne salute. Trist, trist. După Obidos, am cotit-o spre Ocean. Ţărmul cu plaja superbă, întinsă şi acoperită de spuma albă a valurilor, ne ademeneşte prea tare. Aşa că, am ales să mergem în Nazare.

Nazare este un oraş construit pe trei platforme. Este un sat pescăresc, care s-a născut odată cu dorinţa oamenilor de a trăi pe malul Oceanului, dar temându-se de invaziile inamicilor, a piraţilor, şi-au construit casele pe o stâncă aflată la cca.500 m altitudine de ţărm. Astfel, în Sitio, partea străaveche a lui Nazare, se află şi statuia Madonna Neagră, adusă de către un calugăr tocmai din Nazaret, însotit fiind de ultimul rege vizigot. În anul 711!!!

Odată cu timpul, satul s-a extins pe vârful unui deal, astfel luând naştere Pedenneira şi Prania, partea de pe ţărm. Am întâlnit localnicii, a căror plăcere este să stea să-şi vândă marfa pe marginea drumului, şi am cumpărat alune şi porumb de la o veterană a locului. Mi-a plăcut de ea că purta costumul tradiţional şi îmi zâmbea larg cu toată faţa ridată de soare şi de apa sărată. N-am rezistat tentaţiei de a începe căutprile pentru suveniruri.




Am coborât pe coasta Nazare şi am asistat la tragerea plaselor de pescuit din apă, unde localnicii, bărbaţi şi femei în vârstă, scoteau peştii din Ocean, i-au sortat pe nişte mese lungi puse chiar pe plajă, iar apoi au licitat prada.

Am luat şi noi masa la unul dintre restaurantele pescăreşti, un prânz alcătuit din scoici vongole în unt şi usturoi, sardine la grătar şi kebab de creveţi.

După toată nebunia, ne-am aşezat pe plajă, în bătaia vântului, nişte curenţi de aer destul de puternici care bat dinspre apă. Am admirat peisajul şi am facut prima baie în Ocean.

Loading...
Comentarii