17 Apr. 2018 17:42

Efectele pe care aerul poluat le are asupra sănătății românilor

Distribuie

Efectele pe care aerul poluat le are asupra sănătății românilor sunt multe și nocive. De aceea, Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) împreună cu Societatea Română de Pneumologie (SRP) lansează o campanie de conștientizare a calității aerului pe care îl respirăm și a efectelor pe care le are aerul poluat asupra sănătății românilor.

Campania se desfășoară în perioada 16 aprilie – 6 mai și marchează Săptămâna Mondială a Alergiei (22 – 28 aprilie), dar și Ziua Mondială a Astmului (1 mai). Schimbările climatice influențează alergiile, care sunt agravate, deja, de poluare la nivel mondial. Iar medicii văd în fiecare zi consecințele dăunătoare ale acestor fenomene. Practic, ei sunt cei care fac vizibil invizibilul.

Mesajul de conștientizare este susținut de Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, împreună cu Societatea Română de Pneumologie, de persoane publice – Ela Crăciun, prezentatoare tv și blogger, Daniel Osmanovici, prezentator tv și blogger sau Alex Găvan, alpinist și activist de mediu – dar și de Philips România, companie care oferă tehnologii și produse inovatoare de îmbunătățire a calității aerului din interior.

Această campanie dorește să atragă atenția asupra calității aerului din România, dar și asupra consecințelor pe care le poate avea asupra sănătății.

  • 28.000 de români mor prematur, în fiecare an, din cauze asociate aerului poluat, conform estimărilor Agenției Europene de Mediu;
  • Bronşitele acute şi cronice, crizele de astm, bolile cardiovasculare, alergiile la polen, cancerul pulmonar şi infecțiile respiratorii sunt posibile consecințe ale aerului poluat.
  • Aerul din interior poate fi de câteva ori mai contaminat decât cel de afară;
  • Peste un milion de români suferă de afecțiuni ale sistemului respirator

Aproape de 7% din populație suferă de boli ale sistemului respirator. Cele mai mari probleme se înregistrează în marile aglomerări urbane, acolo unde stilul de viață, traficul intens sau vegetația își lasă amprenta pe sănătatea tuturor.

“Societatea Româna de Alergologie și Imunologie clinică atrage atenția asupra riscului de îmbolnavire pe care îl reprezintă vegetația urbană, prin prezența unor plante alergizante, cum este Ambrosia. De asemenea, este necesară măsurarea concentrației polenurilor alergizante din atmosferă și difuzarea unor buletine informative către populație, așa cum se întâmplă în restul țărilor europene. Din păcate, în România nu avem o rețea națională de aerobiologie și, în prezent, se măsoară concentrația de polen din aer într-un singur centru din București – la Spitalul Clinic Colentina."- dr. Polliana Leru – Medic primar Alergologie și Imunologie clinică, boli interne și expertiză în boli respiratorii, vicepreședinte al SRAIC.

Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, iar în Iași și Brașov nivelul particulelor în suspensie, PM10, acele particule care provin de la emisiile poluante generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor, depășesc, zilnic, nivelul maxim acceptat de legislație. La acestea se mai adaugă și sursele alergene din aer, care pot agrava starea de sănătate ale celor care suferă de probleme respiratorii.

“Calitatea aerului pe care-l respirăm depinde atât de factorii iritativi, incluși în ceea ce numim poluare, cât și de particulele biologice, care sunt mai puțin cunoscute. Ele sunt reprezentate, în exterior, de granulele de polen ale plantelor alergizante și diverse specii de mucegaiuri, iar în interior, de acarienii din praful de casă, părul animalelor de companie sau mucegaiuri. Aceste aeroalergene pot produce sensibilizare alergică, rino-conjunctivită și astm alergic la persoane predispuse." ."- dr. Polliana Leru – Medic primar Alergologie și Imunologie clinică, boli interne și expertiză în boli respiratorii, vicepreședinte al SRAIC.

Societatea Română de Pneumologie (SRP) estimează că numărul persoanelor care suferă de astm a ajuns la aproape 1.000.000 de persoane, adică aproape 6% din populația României.

„Poluarea, după tabagism, reprezintă a doua cauză majoră de afecțiuni respiratorii, uneori puțin luată în calcul de către medicii de familie și specialiști. Cu toate acestea, implicarea aerului poluat poate fi identificată acolo unde primele explicații ale instalării sau agravării unei afecțiuni respiratorii nu pot fi găsite. Legătura cu poluarea industrială este generată de ritmul vieții moderne, iar poluarea casnică are o multitudine de consecințe, cum ar fi astmul bronșic, emfizemul pulmonar, bronșita cronică, dar și afecțiunile alergice, infecțiile respiratorii nespecifice sau cancerul pulmonar. Educarea populației este vitală pentru a ști ce pericole se adăpostesc în casă și cum să evite expunerea la ele. Este un travaliu pe care ar trebui să-l realizeze, atât corpul medical, în prima linie fiind medicul  pneumolog și alergolog, dar și mass-media, pe toate canalele de comunicare” – Prof. Dr. Florin Mihălțan – Medic Primar Pneumologie, Profesor Universitar.

Aerul din interior poate fi de două până la cinci ori mai poluat decât cel de afară. Praful de casă este una dintre cele mai importante și mai periculoase surse alergenice din interior. Conţine acarieni, minerale din exterior şi alte particule care pot să declanşeze reacţii alergice severe şi astm. S-a constat că, în medie, într-o casă obișnuită se strâng 18 kilograme de praf, într-un singur an.

Chiar și atunci când ușile și ferestrele sunt închise, ventilarea naturală poate răspândi în casă alergeni şi particule mici. Aceste particule mici, cu dimensiuni care nu pot fi detectate cu ochiul liber, (<2.5 micrometri) sunt cunoscute și sub numele de PM 2,5. Sub forma aceasta, ele pot patrunde în alveolele pulmonare și în sânge și au efecte serioase asupra sănătăţii copiilor şi persoanelor în vârstă. Sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate "ucide", iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar.

Alți poluanţii din interior pot fi polenul, emisile produse de sistemele de încălzire și ventilare, atunci când se face curățenie sau acolo unde există un animal de companie. Piesele de mobilier pot emana și ele gaze şi compuşi organici volatili.

Bolile alergice sunt în continuă creștere, la nivel mondial. Studii recente arată că

  • peste 20% din populația lumii suferă de astm alergic sau rinită alergică;
  • peste 40% din populația lumii va avea sensibilitate la alergeni până în 2040;
  • peste 300 de milioane de oameni suferă de astm și se așteaptă ca numărul lor să crească până la 400 de milioane până în 2025;
  • la mai mult de 50% dintre adulți și 80% dintre copii astmul este de natură alergică.

Recomandări pentru reducerea surselor interioare de poluare a aerului

Respirăm de 24.000 de ori pe zi, iar aerul poluat poate provoca tuse, dureri în piept, dureri în gât, mâncărimi ale ochilor, funcționarea deficitară a plămânilor și chiar crize de astm. Aceste reacții devin și mai acute pentru cei alergici sau care suferă de probleme respiratorii.

Pentru reducerea alergenelor din interior specialiștii au și soluții, dintre care enumerăm:

  • utilizarea unui purificator de aer, care îndepărtează alergenii și particulele ultrafine din aer, eliminând, în același timp, virusurile și bacteriile;
  • igienizarea sistemelor de încălzire și ventilare;
  • ștergerea prafului în mod regulat;
  • spălarea săptămânală a așternuturilor și aspirarea covoarelor;
  • curățirea mucegaiurilor;
  • folosirea unui umidificator pentru a combate aerul uscat și evitarea simptomelor de piele uscată.

 



CITEȘTE ȘI… VIDEO/ Bucureștiul are peste 200 de străzi de pământ. În Capitală, ca la țară!



 

Loading...
Comentarii