MENIU CAUTĂ
18 Iun. 2018 16:08

Stresul din viaţa profesională e principala cauză a depresiei, pentru francezi

Distribuie
Stresul din viaţa profesională e principala cauză a depresiei, pentru francezi. Depresia, care este percepută de cea mai mare parte a oamenilor ca o afecţiune care necesită asistenţă medicală, rămâne un subiect tabu în mediul profesional.
“Depresia netratată crește foarte mult riscul de suicid”. Medicul psihiatru Laura-Diana Gherman a vorbit la Libertatea LIVE despre boala secolului.

Conform unui sondaj realizat de institutul francez de cercetări de piaţă Odoxa, la comanda companiei farmaceutice daneze Lundbeck specializată în tratarea depresiei şi schizofreniei, mai mult de un sfert dintre francezii intervievaţi, mai exact 28%, au declarat că sunt sau au fost afectaţi de depresie.

Depresia este o problemă în creştere în ultimii ani, iar percepţia asupra acestei afecţiuni s-a modificat de-a lungul timpului.

”Este vorba despre sindromul Orangina. Oamenii îşi imaginează că, dacă ne agităm precum o sticlă de suc, pulpa fructului va ieşi la suprafaţă, iar lucrurile vor merge mai bine în viitor”, explică profesorul Raphaël Gaillard, medic psihiatru la spitalul Sainte-Anne.

Presiunea din viaţa profesională şi gestionarea dificilă a factorilor de stres sunt principalele cauze declanşatoare ale depresiei, potrivit răspunsurilor a 56% dintre persoanele care au participat la sondaj.

”Obţinerea unei slujbe şi păstrarea acesteia sunt consideraţi factori importanţi de stres, dar, în aceeaşi măsură, şi factori de împlinire individuală”, subliniază medicul.

În ziua de astăzi, parcursul profesional este mai fragil, dar şi mai divers, cu schimbări ale locului de muncă sau ale meseriei mult mai frecvente.

”O carieră diversă este un plus, dar fiecare răscruce este un punct sensibil”, mai spune Raphaël Gaillard.

Depresia este legată de presiunea de a reuşi exercitată de societatea modernă în care fiecare individ este responsabil de succesul său de eşecul său.

”Luând vina asupra lor, oamenii creează premisele depresiei deoarece sunt dezamăgiţi de ei înşişi. Or, este foarte dificil să trăieşti cu acest sentiment”, continuă medicul.

În cea mai mare parte dintre situaţii, depresia nu este o boală cronică. ”Este o ruptură care intervine la un moment dat în existenţa noastră. Este urmată de o perioadă de fragilitate, apoi de una de stabilizare, aşa cum se întâmplă în cazul unei fracturi la picior”, a mai precizat acesta.

Fiind considerate ca suferind de o afecţiune permanentă, persoanele depresive sunt catalogate ca ineficiente în mediul profesional. Din punctul de vedere al psihiatrului, această percepţie este eronată deoarece aceşti oameni au, dimpotrivă, ”o bogăţie pe care alţii nu o au şi un anumit grad de profunzime”.

Depresia rămâne însă un subiect tabu. Potrivit sondajului Odoxa, salariaţii au mai puţine dificultăţi să vorbească despre cancer decât despre depresie, dacă s-ar întâmpla să fie afectaţi de una dintre cele două afecţiuni. În prima situaţie, 69% dintre aceştia ar aborda subiectul în cadrul medicinii muncii, spre deosebire de 58% în al doilea caz.

”Este din nou o chestiune de învinovăţire. În cazul cancerului, este vina destinului, în timp ce în depresie, vina se consideră individuală”, subliniază medicul.

În schimb, dacă oamenii politici sau managerii de top ar vorbi mai mult despre acest subiect, mentalitatea asupra problemei s-ar putea schimba radical, notează sursa citată.

La copii, stresul la copii apare și din cauza numărului prea mare de teme. Consecința este mini-depresia, iar copilul devine apatic.


Citește și: VIDEO/ Natalia Intotero, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, sfaturi pentru românii care pleacă din țară


 

Loading...
Comentarii