Dan Ionescu, fostul director al Centrului Național ”Luceafărul”, a povestit că cel care avea să devină cel mai bun fotbalist român din toate timpurile era să-și rateaze cariera din cauza unei probleme medicale, pe când avea 17 ani.
”Îmi amintesc că tatăl lui Gică Hagi, nea Iancu, Dumnezeu să-l ierte!, mi-a spus că i-a cumpărat lui Gică postul de șef de sală la restaurantul Cazinoului din Constanța. Gică era în ultimul an de liceu, iar nea Iancu vroia să fie sigur că fiul lui va avea un loc de muncă, dacă nu ar mai putea să joace fotbal”, a dezvăluit Dan Ionescu, pentru Libertatea.
Pe vremea lui Ceaușescu, șefii de sală la marile restaurante erau printre privilegiații regimului comunist.
”Rezultatele testării capacității de efort aerob, realizată pe o bicicletă, nu au fost cele mai bune. Exista un referat prin care Hagi urma să fie exclus din centru. Dar am vorbit cu doamna doctor Elisabeta Pufulete și am reușit să îl salvăm”, își amintește Dan Ionescu.
Doctorul Eugen Cristea, medicul Clubului Luceafărul, a explicat, în cartea lui Mihai Ionescu, ”Confidențe la marginea gazonului”:
”La 6 septembrie 1982, Hagi a fost supus unui control medical complex la Centrul de Medicină Sportivă, în urma căruia s-au tras următoarele concluzii: economie respiratorie în efort – relativ bună, economie cardiovasculară în efort – slabă, putere maximă aerobă – slabă, se remarcă o adaptare defectuoasă la efort între frecvențele cardiace de 132 și 156 de bătăi pe minut, reprezentând un gol de adaptare”.
Din fericire, Gică Hagi (53 de ani) a continuat să joace fotbal și a făcut-o până la 35 de ani, la cel mai înalt nivel. ”Regele” a jucat cu echipa națională la șase turnee finale: Euro 84, CM 90, CM 94, Euro 96, CM 98, Euro 2000. A câștigat trofee cu Steaua, Real Madrid, Barcelona și Galatasaray. Din banii câștigați în fotbal, Hagi și-a construit un hotel de cinci stele la Mamaia.
Mutu: ”Mă făceam vagabond dacă nu ajungeam fotbalist”
Glumind puțin, dacă s-ar fi făcut ospătar, Hagi risca să și-o ”fure” și el de la Adrian Mutu, care în cariera lui le-a umflat ochii la doi ospătari. Celebrele episoade cu Gigi Grosu, de la Constanța, și cu kosovarul Berat Racaj, de la Florența, l-au transformat pe Mutu într-o ”bestia nera” pentru cei care nu-l serveau cum trebuie la restaurant.
De altfel, Adrian Mutu a și recunoscut, mai în glumă, mai în serios, pentru site-ul ”Eu sunt 12”, că s-ar fi făcut vagabond dacă nu ajungea fotbalist.
În comunism, Hagi a fost lăcătuș mecanic
Revenind la Gică Hagi, la puțin timp după ce a fost transferat la Sportul Studențesc, în 1983, el a fost angajat la Trustul de Montaj și Utilaj Chimic București (TMUCB), ca lăcătuș mecanic.
Era, practic, locul de unde ”Regele” fotbalului românesc și-a încasat în fiecare lună salariul, cât timp a jucat la Sportul, dar și la Steaua. Fotbaliștii români nu aveau statut de profesioniști, erau angajați în diverse întreprinderi de stat și aveau scoatere din producție pentru a participa la antrenamente. În 1989, Hagi a terminat Academia de Studii Economice.
Citește și: