Articolul 356 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare legiferează acordarea sumei de 500 euro pentru educaţia fiecărui nou-născut român. Legea Educaţiei a intrat în vigoare pe 9 februarie 2011, la 30 de zile de la publicarea documentului în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011.
PNL acuză: Guvernul prejudiciază interesele sutelor de mii de copii născuţi în ultimii cinci ani
Începând cu anul 2013, când trebuia să intre în vigoare, aplicarea actului normativ a fost prorogată succesiv, prejudiciindu-se astfel interesele sutelor de mii de copii născuţi în ultimii cinci ani cărora, prin Constituţie, trebuie să li se asigure dreptul la învăţătură, a transmis deputatul PNL Găvrilă Ghilea.
Parlamentarul PNL a solicitat ministrului de resort să intreprindă demersurile necesare pentru alocarea în acest an, de la bugetul de stat, a sumelor necesare aplicării prevederilor articolului 356 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
Guvernul a amânat punerea în aplicare a acestei prevederi prima dată până la data de 31 decembrie 2016, prin articolul 36, alineatul 1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015.
Ulterior, o nouă amânare a fost stabilită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017.
Astfel, copiii ar putea primi acești bani abia din 1 ianuarie 2019, dacă autoritățile nu vor da o nouă decizie de amânare a aplicării acestei promisiuni.
Ce prevede Legea Educației: Fiecare copil născut după 2011 trebuia să primească, la naștere, 500 de euro, într-un cont, pentru educație
Statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.
Sma este acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii. Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.
Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin. (2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont.
Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plăteşte dobanda anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifică faptul ca sumele au fost cheltuite pentru educaţia permanentă se elaborează de catre Ministerul Educaţiei.
Retragerea sumelor în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (5) şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la un an.)
Normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educaţie permanenta se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuţi după data intrării în vigoare a prezentei legi.
Președintele Klaus Iohannis atrăgea atenția, anul trecut, că România se află la coada clasamentelor europene privind finalizarea studiilor universitare de către tineri, și că avem doar 500.000 de studenți.
El preciza că România se află la coada clasamentelor europene privind finalizarea studiilor universitare de către tineri, deși există stereotipul că “toată lumea merge la facultate”. În plus, a atras atenția președintele, unul din 15 studenți români studiază în străinătate.
În timp ce ţări ca Lituania, Luxemburg și Danemarca au peste jumătate din populaţia între 30 şi 34 de ani şcolită la universitate, România şi Italia se situează la jumătatea acestui nivel.