LIVE TEXT Alegeri parlamentare 2024 în România. USR a scăzut, în timp ce SOS și POT au crescut

Iată care este situația după centralizarea tuturor voturilor. La Senat: PSD – 22,30%, AUR- 18,30%, PNL – 14,28%, USR- 12,26%, S.O.S – 7,76%, POT – 6,39%, UDMR – 6,38%.

La Camera Deputaților situația este următoarea: PSD – 21,96%, AUR – 18,01%, PNL – 13,20%, USR – 12,40%, S.O.S – 7,36%, POT – 6,46% și UDMR – 6,34%.

Iată care este situația după centralizarea a 99,99% din voturi. La Senat: PSD – 22,31%, AUR – 18,30%, PNL – 14,29%, USR- 12,25%, S.O.S- 7,75%, POT – 6,39%, iar UDMR – 6,38%.

La Camera Deputaților situația este următoarea: PSD – 21,97%, AUR – 18,01%, PNL – 13,20%, USR – 12,40%, S.O.S – 7,35%, POT – 6,45%, iar UDMR – 6,34%.

După centralizarea a 99,98% din voturi, pentru Camera Deputaților, PSD are 21,97%, AUR 18,00%, PNL 13,20%.

De asemenea, USR are 12,40%, partidul S.O.S. are 7,35%, POT 6,45%, iar UDMR 6,34%.

În urma centralizării a 99,98% din voturi, pentru Senat, PSD are 22,31%, AUR 18,29%, iar PNL 14,29%.

De asemenea, USR a obținut la centralizarea a 99,98% din voturi, 12,25%, partidul S.O.S. are 7,75%, POT 6,39%, iar UDMR 6,38%.

Recomandări

Elevul care și-a înjunghiat în gât profesoara, internat într-un centru de minori. Ediz Yeniatakan a intuit că „legea îl protejează” încă de când plănuia fapta

În urma centralizării a 99,96% din voturi, pentru Camera Deputaților, PSD are 21,99%, AUR 17,99%, PNL 13,22%, USR 12,40%, partidul S.O.S. 7,34%, POT 6,44%, iar UDMR 6,34%.

După centralizarea a 99,96 din voturi, pentru Senat, PSD a obținut 22,33%, AUR 18,28%, PNL 14,30%. De asemenea, USR a obținut 12,25%, partidul S.O.S. 7,74%. UDMR a obținut 6,39%, iar POT 6,37%.

În urma centralizării a 99,92% din voturi, pentru Camera Deputaților, PSD a obținut 22,01%, AUR 17,98%, PNL 13,23%. USR a obținut după centralizarea a 99,92% din voturi 12, 38%, partidul S.O.S. 7,33%, POT a obținut 6,43%, iar UDMR 6,35%.

După centralizarea a 99,92% din voturi, pentru Senat, PSD are 22,36%, AUR 18,27%, PNL 14,30%. USR a obținut la centralizarea a 99,92% din voturi, 12,24%, partidul S.O.S. 7,73%, UDMR 6,40%, iar POT 6,36%.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

Recomandări

Cine intră în turul doi la alegerile prezidențiale 2025 dacă nu va candida Călin Georgescu. Candidatul PSD-PNL, pe locul 3 – Sondaj Curs

După centralizarea a 99,82% din voturi, pentru Camera Deputaților, PSD a obținut 22,07%, AUR 17,94%, PNL 13,27%, USR 12,34%. Partidul S.O.S. a obținut 7,30%, iar POT 6,41%.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

După centralizarea a 99,82% din voturi, pentru Senat, PSD are 22,42%, AUR 18,24%, PNL 14,33%. USR a obținut 12,21%, partidul S.O.S. 7,70%, UDMR 6,41%, iar POT 6,34%.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

După centralizarea a 99,67% din procesele verbale pentru Camera Deputaților, PSD are 22,13%, fiind urmat de AUR, cu 17,92%. PNL – 13,32%, USR – 12,30%, S.O.S. – 7,27%, UDMR – 6,38%, POT – 6,38% și SENS – 2,99%.

Recomandări

Vladimir Putin a comis o eroare fatală și va avea soarta lui Hitler, afirmă fostul comandant-șef al armatei ucrainene. Noua strategie pentru înfrângerea Rusiei

După centralizarea a 99,67% din procesele verbale pentru Senat, PSD are 22,48%, fiind urmat de AUR, cu 18,21%. PNL – 14,35%, USR – 12,18%, S.O.S. – 7,67%, UDMR – 6,43%, POT – 6,32% și SENS – 2,84%.

După centralizarea a 99,34% voturi, pentru Senat, PSD are 22,66%, AUR-18,16%, iar PNL 14,40%. USR a strâns 12,06%, partidul S.O.S 7,61%, UDMR 6,48%, iar POT 6,27%.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

După centralizarea a 99,35% voturi, pentru Camera Deputaților, PSD are 22,28%, AUR 17, 86%, PNL 13, 43%. USR a strâns 12,18%, partidul S.O.S 7,21%, UDMR 6,42%, iar POT 6,33%.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

Sursa: AFP

După centralizarea a 99,14% din voturi, PSD are 22,74 %, urmat de AUR, cu 18,14 %. Pe locul al treilea este PNL, cu 14,43 %, în timp ce USR are 12,00 %. Partidul S.O.S a strâns 7,58 %, UDMR 6,50 %, iar POT 6,24 %. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS a realizat un exit poll la ieșirea de la urne, valabil pentru ora 20.00, dar care nu include Diaspora.

Rezultate EXIT-POLL alegeri parlamentare Camera Deputaților

PSD 26%

AUR 19%

PNL 15,5 %

USR 15,5 %

SOS 5,5 %

POT 5,5%

UDMR 5%

SENS 3,3 %

REPER 1,2 %

PMP Forța Dreptei 1,1 %

Rezultate EXIT-POLL alegeri parlamentare Senat

PSD 26,1%

AUR 19,2 %

PNL 15,9%

USR 15,6

SOS 5,4%

POT 5,4%

UDMR 5%

SENS 3,2%

REPER 1,3%

PMP Forța dreptei 1,2%

Cu o oră până la închiderea secțiilor de votare, 9.215.792 de alegători au votat la alegerile parlamentare, ceea ce înseamnă 51,17% din numărul alegătorilor cu drept de vot.

În urmă cu patru ani, la ora 20.00, votaseră 5.659.852 de români, adică 31,11%

Cu mai puțin de două ore rămase până la închiderea secțiilor de votare, 9.01 milioane de alegători au votat la alegerile parlamentare, ceea ce înseamnă 50,04% din numărul alegătorilor cu drept de vot.

În urmă cu patru ani, la ora 19.00, votaseră doar 5,42 milioane de români, adică aproape 30%.

Până la ora 18.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 8.309.539, dintre care 7.095.637 pe liste permanente. Procentual, au votat 46,14% dintre alegători.

În 2020, la aceeaşi oră, votaseră 5.079.908 de români în total, adică un procent de 27,92%.

O tânără de 20 de ani apărea că a votat și în Mehedinți, și în Franța, iar Poliția din Mehedinți a fost sesizată. Verificările au confirmat că tânăra a votat în Franța.

„De asemenea, s-a stabilit că la secția de votare din județul Mehedinți, trei femei având diverse calități în cadrul comisiei Secției de vot ar fi votat fără a avea acest drept și ar fi semnat pe listele electorale, iar ulterior ar fi introdus buletinele de vot în urne, în numele tinerei și al mamei sale, fără ca acestea două fie prezente la secția de votare. Se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fraudă la vot”, a transmis Ministerul de Interne.

Aproape 7.400 de deţinuţi au votat la alegerile parlamentare, dintre cei aproape 7.800 care şi-au exprimat intenția de vot, a anunţat Administraţia Naţională a Penitenciarelor. ANP a precizat că procesul de votare în sistemul penitenciar s-a finalizat fără incidente.

Până la ora 16.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 6.794.289, dintre care 5.811.264 pe liste permanente. Procentual, au votat 37,73 % dintre alegători. Secțiile de votare se închid la ora 21.00.

În 2020, la aceeaşi oră, votaseră 4.080.404 de români în total, adică un procent de 22,43%.

Prezența la vot pe grupe de vârstă, la ora 15.00, se prezintă astfel:

• 18-24 de ani 5.72%
• 25-34 de ani 10.04%
• 35-44 de ani 16.16%
• 45 – 64 de ani 40.31%
• peste 65 de ani 27.77%

O prezență mai ridicată la vot s-a înregistrat în județele:

• Harghita – 36.45 % din total alegători înscriși în liste
• Argeș – 35.58 %
• Olt – 35.48 %
• Mehedinți – 34.69 %
• Buzău – 34.6 %

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în județele:

• Ialomița – 27.56 % din total alegători înscriși în liste
• Maramureș – 26.99 %
• Iași – 26.91 %
• Caraș-Severin – 26.22 %
• Vaslui – 22.96 %

În București prezența la vot a fost de 30.86%, situația pe sectoare fiind următoarea:

• Sectorul 1 – 33.96 % din total alegători înscriși în liste
• Sectorul 2 – 32.46 %
• Sectorul 3 – 26.28 %
• Sectorul 4 – 32.14 %
• Sectorul 5 – 29.3 %
• Sectorul 6 – 33.8 %

Până la ora 15.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 5.990.180, dintre care 5.130.344 pe liste permanente. Procentual, au votat 33,26% dintre alegători.

În 2020, la aceeaşi oră, votaseră 3.567.107 de români în total, adică un procent de 19,60%.

Până la ora 14.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 5.136.374, dintre care 4.406.708 pe liste permanente. Procentual, au votat 28,52% dintre alegători.

În 2020, la aceeaşi oră, 3.051.510 de români votaseră, adică un procent de 16,77%.

Un bărbat în vârstă de 76 de ani a murit în faţa unei secţii de votare din judeţul Prahova, după ce a suferit un stop cardio-respirator.

Deși la faţa locului au intervenit două echipaje medicale, pacientul nu a răspuns manevrelor de resuscitare, fiind declarat decesul.

Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, care a votat la alegerile parlamentare, la Colegiul Național „Aurel Vlaicu” din București, i-a îndemnat pe oameni să meargă la urne, având speranţa că actualul curs al României va fi menţinut, nu întors „cu o sută de ani înapoi”.

„Am votat cu speranţa schimbării democratice şi a consolidării a ceea ce avem până acum, pentru că avem încă de consolidat şi în zona democraţiei, şi în zona economiei, şi în zona socială. La mulţi ani, România!”, a declarat Băsescu, potrivit Agerpres.

Fostul șef al statului a precizat că este foarte important să se iasă la vot. „Eu i-am îndemnat şi pe Facebook să vină să-şi exercite dreptul suveran de a-şi alege conducătorii, să aleagă conducători care vor să menţină cursul actual al României, nu d-ăştia care vor să-l întoarcă cu o sută de ani înapoi”, a spus Traian Băsescu.

Până la ora 12.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 3.170.975, dintre care 2.695.755 pe liste permanente. Procentual, au votat 17,61% dintre alegători.

În 2020, la aceeaşi oră, 1.945.354 de români votaseră, adică un procent de 10,69%.

Până la ora 11.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 2.214.111, dintre care 1.838.408 pe liste permanente. Procentual, au votat 12,29% dintre alegători.

În 2020, la aceeași oră, votaseră în total 1.398.562 de persoane, dintre care 1.270.109 pe liste permanente, potrivit datelor BEC.

Candidatul independent la Preşedinţie Călin Georgescu, clasat primul după primul tur al alegerilor prezidenţiale, a votat la alegerile parlamentare la Școala Gimnazială nr. 1 Mogoșoaia, pentru ca „binele să învingă răul”, pentru „pace, nu pentru război”.

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat că a votat cu gândul la Ziua Naţională, la tineri şi că a votat ca pentru prima oară după 35 de ani să ne eliberăm de lanţuri, de cătuşe şi „de cei care caută să ne ţină prizonieri în sărăcie într-o ţară bogată”.

„Am votat cu gândul la Ziua Naţională, la înaintaşi şi totodată la cei tineri, la copilul meu Radu, la toţi copiii României”, a declarat Simion.

Preşedintele USR, Elena Lasconi, i-a îndemnat pe români să iasă la vot deoarece „acum putem să ne apărăm democraţia şi libertatea”. Lasconi a adăugat că la graniţele României sunt „alţii care îşi apără libertatea şi democraţia cu arma în mână”.

Preşedintele demisionar al PSD, premierul Marcel Ciolacu, a afirmat că a votat ca România să rămână în spaţiul Schengen, în Uniunea Europeană şi în NATO şi crede că românii au de ales între stabilitate şi haos.

„Aş dori să transmit La mulţi ani, tuturor românilor astăzi de Ziua Naţională. Am votat ca România să fie în continuare şi în spaţiul Schengen, şi în Uniunea Europeană, şi în NATO”, a declarat Ciolacu, care a votat la Buzău.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că românii sunt bine integraţi în Uniunea Europeană, bine poziţionaţi şi foarte respectaţi în NATO şi a precizat că pentru „a rămâne aşa, trebuie să votăm aşa”.

Iohannis a votat la Liceul Jean Monnet din București. „Este un vot foarte important, fiindcă în Parlament se votează legile din România, în Parlament se votează Guvernul. Este foarte important de ştiut cum să ne poziţionăm când venim la vot”, a spus șeful statului după ce a votat.

Până la ora 10.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 1.441.104 de persoane, dintre care 1.134.408 pe liste permanente. Procentual, au votat 8% dintre alegători. Prezența este mai mare ca acum patru ani, la aceeași oră.

Până la ora 9.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 800.066, dintre care 538.023 pe liste permanente. Procentual, au votat 4,4% dintre alegători.

În 2020, la aceeași oră, votaseră în total 506.394 de persoane, dintre care 434.441 pe liste permanente, potrivit datelor BEC.

În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 2,78%, peste 500.000 de alegători prezentându-se la urne.

425.942 de persoane au votat în total, în prima oră de la deschiderea urnelor, dintre care 193.219 pe liste permanente. Prezenţa la nivel naţional este 2,37%, mai mare decât în urmă cu 4 ani.

În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 1,29%, peste 230.000 de alegători prezentându-se la urne.

La ora 7.00 s-au deschis secțiile de votare din țară, iar românii pot vota până la ora 21.00, când sunt așteptate primele exit-poll. În primele 20 de minute după deschiderea urnelor, au votat deja 100.000 de români.

Peste 170.000 de persoane au votat la secţiile din străinătate pentru alegerile parlamentare, până duminică la ora 07.00.

Cele mai multe voturi au fost înregistrate în Marea Britanie, peste 31.500, în timp ce în Italia sunt peste 25.000 de votanţi, în Germania s-au înregistrat peste 24.000 de voturi, iar în Spania peste 20.000.

Înaintea începerii procesului de votare la secţiile deschise în afara ţării, 4.343 persoane au votat prin corespondenţă.

Până la ora 22.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 164.771, dintre care 160.428 pe liste suplimentare.

În 2020, la aceeași oră, votaseră în total 86.034 de persoane, dintre care 64.705 pe liste suplimentare, potrivit datelor BEC.

Ministerul de Interne a anunțat că pe 1 Decembrie vor fi 45.500 de angajați care să asigure ordinea publică, protecția secțiilor de vot și cercetarea sesizărilor privind incidentele electorale.

În preziua votului, au fost reclamate 47 de incidente sau fapte interzise, dintre care 4 nu s-au confirmat, iar 15 sunt în curs de verificare. 43 dintre sesizări au fost despre continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale. Angajații MAI au aplicat 22 de avertismente și o amendă în valoare de 4.500 de lei.

Până la ora 20.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 145.310, dintre care 140.967 pe liste suplimentare.

În 2020, la aceeași oră, votaseră în total 81.231 de persoane, dintre care 59.902 pe liste suplimentare, potrivit datelor BEC.

Până la ora 18.00, numărul total al alegătorilor a ajuns la 113.885, dintre care 109.542 pe liste suplimentare.

În 2020, la aceeași oră, votaseră în total 71.497 de persoane, dintre care 50.168 pe liste suplimentare, potrivit datelor BEC.

Până la ora 16.00, numărul total al votanților a ajuns la 81.686, dintre care 77.343 pe liste suplimentare. În Germania, peste 12.000 de persoane au votat, această țară fiind pe primul loc în numărul de votanți. Pe locurile următoare se află Italia și Marea Britanie, fiecare cu peste 11.000 de votanți.

În 2020, la aceeași oră, votaseră în total 59.364 de persoane, dintre care 38.035 pe liste suplimentare, potrivit datelor BEC.

Până la ora 14.00, 48.394 persoane au votat la secţiile din străinătate pe listele suplimentare, iar numărul total a ajuns la 52.737.

În Republica Moldova, Germania şi Italia numărul votanților a trecut de 7.000. În Marea Britanie şi Spania au votat peste 5.500 de persoane.

În 2020, la aceeași oră, votaseră în total 47.734 de persoane, dintre care 26.405 pe liste suplimentare, potrivit datelor BEC.

În total, cu voturile prin corespondență, s-au prezentat la urne peste 27.000 de persoane, dintre care aproape 23.000 de oameni sunt pe listele suplimentare, conform datelor AEP, la ora 12.00.

În 2020, la aceeași oră, votaseră în total 36.729 de persoane, dintre care 15.400 pe liste suplimentare

Până la ora 10.00, 7.949 de persoane au votat la secţiile din străinătate, numărul total al celor care și-au exprimat opţiunea în afara ţării ajungând la 12.292. 

Cele mai multe voturi sunt în ţări unde sunt comunităţi mari de români: Italia (peste 1.400), Germania (peste 1.000), Spania, Regatul Unit al Marii Britanii.

La secțiile votare deschise în străinătate au votat 903 români, până la ora 08.00. Înaintea începerii procesului de votare la secţiile deschise în afara ţării, 4.343 persoane au votat prin corespondenţă.

Potrivit site-ului AEP care prezintă prezenţa la vot în tip real, au votat 19 persoane în Noua Zeelandă. Au mai votat 200 de persoane în Australia, dintre care 4 persoane prin corespondenţă. 24 de persoane au votat în China, 13 în Malaezia, 11 în Thailanda – 10 la secţia de votare şi 1 prin corespondenţă, 17 în Coreea, 45 în Japonia (42 la secţie şi 3 prin corespondenţă).

O persoană a votat la secţia din Federaţia Rusă, una în Kazahstan şi una în Uzbekistan. În total, 4 persoane au votat în Ucraina, dintre care trei la secţieile de votare şi 1 prin corespondenţă.

Datele centralizate pe site-ul roaep.eo arată că la ora 21.00 votaseră 4.345 de persoane, dintre care 4.343 pe liste de corespondență și numai 2 pe liste suplimentare.

La alegerile parlamentare din 2019, la aceeași oră, erau 21.329 de votanți pe liste suplimentare și 4 pe liste suplimentare.

Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul de Externe au anunțat că votul la alegerile parlamentare a început în străinătate, la ora României 20:00, prima secţie de votare deschisă fiind în Auckland, Noua Zeelandă.

Aproape 19 milioane de cetățeni sunt așteptați la vot în acest weekend, la o săptămână distanță după primul tur al alegerilor prezidențiale, ale cărui voturi sunt renumărate prin decizia Curții Constituționale.

Ce votăm la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024

Alegerile parlamentare sunt procesul prin care românii își aleg reprezentanții în Parlamentul României. Parlamentul este organul legislativ suprem, care are rolul de a elabora și adopta legi, de a aproba bugetul de stat, de a controla activitatea Guvernului și de a ratifica tratatele internaționale.

De asemenea, votul la parlamentare va decide și componența politică a viitorului Guvern.

Parlamentarii sunt aleşi prin vot o dată la patru ani, iar pragul electoral minim pentru partide este de 5% din voturile valabil exprimate. La alegerile parlamentare din acest an vor fi aleși 466 de parlamentari, mai precis 330 de deputați și 136 de senatori.

Numărul total de parlamentari a variat în ultimii 15 ani. În 2012, a crescut la 588, dar apoi a fost redus la 466 (330 deputaţi şi 136 senatori) în urma legii din 2015. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în decembrie 2020.

Programul de votare la alegerile parlamentare 2024

Secțiile de votare din România vor fi deschise duminică, 1 decembrie 2024, în intervalul orar 7:00-21:00. Programul se poate prelungi până la ora 23:59 pentru alegătorii care la ora 21:00 stau la coadă în secție sau în fața secției de votare, iar decizia poate fi luată de președintele secției de vot.

Calendarul alegerilor parlamentare:

• 30 noiembrie, ora 7.00: închiderea campaniei electorale.
• 30 noiembrie, ora locală 7.00: începerea primei zile de votare în Diaspora
• 30 noiembrie, ora locală 21.00: închiderea primei zile de votare în Diaspora
• 30 noiembrie ora locală 21.00-23.59: continuarea votării în străinătate pentru alegătorii aflaţi la ora locală 21.00 la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care la aceeaşi oră se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în locaţia secţiei de votare.
• 1 decembrie, ora 7.00: începerea votării în România. Începerea celei de-a doua zi de votare în străinătate.
• 1 decembrie, ora 21.00: Încheierea votării în România. Încheierea celei de-a doua zi de votare în străinătate.
• 1 decembrie, ora locală 21.00-23.59: continuarea votării în străinătate pentru alegătorii aflaţi la coadă și care nu au apucat să voteze până la ora 21.00

Cum afli secția de votare pentru alegerile parlamentare 2024

Românii care vor să voteze pot consulta lista oficială disponibilă pe site-ul registrulelectoral.ro. 

La alegerile parlamentare, se poate vota la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. Alegătorii care în ziua votării sunt în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale pot vota la orice secție de votare din acea circumscripție. 

Care este numărul candidaților pentru fiecare partid la parlamentare

În total, s-au înscris 31 de partide și alianțe, dar și 19 organizații ale minorităților. Cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților vin de la Partidul Social Democrat, urmat de partidul Dianei Șoșoacă.

Câți candidați au înscris partidele la alegerile parlamentare 2024:

• Partidul Social Democrat – 639
• Partidul S.O.S. România – 636
• Partidul National Liberal – 630
• Alianţa pentru Unirea Românilor – 621
• Forţa Dreptei – 619
• Uniunea Democrată Maghiară din România – 596
• Uniunea Salvaţi România – 589
• Partidul Social Democrat Independent – 477
• Partidul National Conservator Român – 435
• Partidul România în Acţiune – 424
• România Socialista – 333
• Partidul Social Democrat Unit – 329
• Alternativa pentru Demnitate Naţională – 294
• Reînnoim Proiectul European al României – 273
• Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi – 263
• Alianţa National Creştină – 244
• Patrioţii Poporului Român – 172
• Partidul Oamenilor Tineri – 149
• Partidul Ecologist Român – 128
• Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 100
• Partidul Noua Românie – 73
• Liga Acţiunii Naţionale – 64
• Partidul Republican din România – 25
• Partidul Oamenilor Credincioşi – 14
• Partidul Verde – 10
• Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 10
• Uniunea Geto-Dacilor – 8
• Partidul Patria – 7
• Partidul Dreptăţii – 4
• Partidul Pensionarilor Uniţi – 1
• Partidul Phralipe al Romilor – 1

Preşedinţii PSD și PNL candidează la parlamentare

În cursa pentru un loc în Parlament au intrat şi preşedinţii principalelor partide politice.

Premierul și președintele demisionar al PSD, Marcel Ciolacu, deschide lista PSD la Buzău pentru Camera Deputaţilor, iar fostul preşedinte PNL, Nicolae Ciucă, este pe lista din Dolj, unde candidează la Senat.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, candidează pentru al şaptelea mandat de deputat în Harghita. Preşedintele AUR, George Simion, vrea un nou mandat de deputat pe lista de Bucureşti. Preşedinta SOS România, Diana Şoşoacă, este prima pe lista pentru Senat în Bucureşti.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, candidează pentru un loc la Senat din partea partidului Forţa Dreptei în Bucureşti, iar preşedintele Forţa Dreptei, Ludovic Orban, în aceeaşi circumscripţie, dar la Camera Deputaţilor.

Lista completă a candidaților pentru alegerile parlamentare 2024

Candidați la Senatul României

Candidați la Camera Deputaților

Prezența și rezultatele, pe site-ul Autorității Electorale Permanente

Site-ul prezenta.roaep.ro va fi activ de vineri seară, 29 noiembrie, și acolo se va putea urmări prezența în timp real, iar rezultatele vor începe să fie afișate duminică, 1 Decembrie, după ora 21.00, în timp real, pe măsură ce sunt încărcate procesele verbale în sistem.

Vor fi și exit-poll-uri la alegerile parlamentare 2024

Patru institute de sondare au fost acreditate să facă exit-poll-uri, ale căror rezultate vor fi afișate pe 1 Decembrie, la ora 21.00.

Potrivit BEC, au fost acreditate să efectueze sondaje de opinie la ieşirea de la urne:

• CURS
• The Center for International Reserch and Analyses
• AVANGARDE
• ARA Public Opinion SRL

Urmărește-ne pe Google News