Arhivele Naţionale anunță „discuţii avansate” pentru declasificarea documentelor de maxim interes

Mai mulți arhiviști români au acuzat Serviciul Român de Informații și Serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne că au făcut presiuni pentru distrugerea documentelor de istorie recentă și vor să limiteze accesul la informațiile clasificate din fondurile Arhivelor Naționale. Apoi, pe site-ul Arhivelor Naționale a fost publicat un mesaj în care cercetătorii erau anunțați că este posibil să primească acces mai greu sau deloc la unele fonduri, pentru că mai întâi trebuie depistate documentele clasificate, a scris Libertatea.

În acest context, Arhivele Naționale au precizat într-un comunicat că măsurile luate au caracter temporar şi nu se va distruge niciun document.

„Având în vedere situaţia documentelor clasificate din Fondul Arhivistic Naţional de maxim interes academic sau istoric, precizăm că sunt în desfăşurare discuţii avansate la nivel de experţi pentru elaborarea unui proiect de hotărâre de Guvern care să permită declasificarea documentelor respective”, au transmis reprezentanţii Arhivelor Naţionale pentru Agerpres.

Menţionăm că măsurile luate până la acest moment la nivelul Arhivelor Naţionale au caracter temporar până la adoptarea Hotărârii de Guvern şi nu se intenţionează distrugerea niciunui document din Fondul Arhivistic Naţional.

Arhivele Naționale:

Recomandări

Ilie Bolojan, după discuțiile de la Paris cu Emmanuel Macron și videoconferința cu liderii europeni: „Suntem în vremuri dificile. Vrem o pace justă”

Totodată, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, i-a adresat ministrului de interne, Lucian Bode, o scrisoare prin care se solicită păstrarea accesului liber la documentele din Arhivele Naţionale.

„Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu îngrijorare de anunţul Arhivelor Naţionale privind posibilitatea restricţionării accesului la documentele (din depozitele proprii) cu marcaje de secretizare din perioada comunistă şi chiar mai vechi. Acest fapt constituie o lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale, în totală contradicţie cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi cu recomandările organismelor europene privind accesul la arhive”, se arată în scrisoare.

Ioan Aurel-Pop a cerut, de asemenea, „eliminarea restricţiilor menţionate şi asigurarea integrităţii informaţiei relevante pentru istoria acestei ţări”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro