- În doar cinci ani, procurorul a ajuns din maior general de brigadă.
- În 2018, anul când a primit gradul de general, secţia condusă de Grigore Popescu a finalizat un singur rechizitoriu.
Grigore Popescu a absolvit în 1996 Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, iar opt ani a profesat ca avocat. Apoi a devenit judecător şi a activat câteva luni la Judecătoria Sector 2 Bucureşti, de unde s-a transferat la Judecătoria Timişoara. În mai 2007, el a avansat la Tribunalul Timiş, iar din decembrie 2008 – la Curtea de Apel Timişoara.
Chemat în activitate, prin ordin al ministrului Apărării
În aprilie 2013, ministrul de atunci al Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a emis Ordinul nr. MP 171/24.04.2013 prin care Grigore Popescu a fost chemat în activitate şi pus la dispoziţia Secţiei Parchetelor Militare, în vederea încadrării.
Două luni mai târziu, plenul CSM i-a aprobat cererea de revocare din funcţia de judecător şi de numire în funcţia de procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti. În solicitarea sa, Popescu invocase “motive de ordin profesional”.
În august 2013, la momentul depunerii primei sale declaraţii de avere din calitatea de procuror militar, Grigore Popescu avea gradul de maior.
De la maior la locotenent-colonel, în numai 2 ani
În decembrie 2013, după numai trei luni şi jumătate de activitate ca procuror militar, Popescu ajunge la DNA – structura centrală.
În martie 2015, el avea deja gradul de locotenent-colonel, după cum reiese dintr-o hotărâre a plenului CSM.
Pe 6 ianuarie 2016, Grigore Popescu este delegat în funcţia de procuror militar şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari din DNA.
Iar patru luni mai târziu, avea deja gradul de colonel, conform menţiunilor din declaraţia sa de avere.
Decorat de preşedinte şi înaintat la grad de general
În 2016, secţia din DNA condusă de domnul colonel magistrat a soluţionat 64 de cauze penale din totalul de 341, câte erau în aşteptare. Adică un dosar din cinci. Comparativ, cu un an în urmă fuseseră soluţionate 109 cauze penale din totalul de 250.
În 2017, raportul a rămas la fel de scăzut: 79 de cauze penale soluţionate, dintr-un total de 387.
Pe 1 decembrie 2017, “cu prilejul Zilei Naționale a României, în semn de apreciere pentru profesionalismul dovedit în îndeplinirea cu succes a misiunilor încredințate”, președintele României i-a acordat lui Grigore Popescu “Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari”.
Iar pe 30 ianuarie 2018, la propunerea procurorului şef de atunci al DNA, Laura Codruța Kovesi, Secţia pentru procurori a CSM l-a numit pe Grigore Popescu în funcţia de procuror militar şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, din cadrul DNA, pe o perioadă de 3 ani.
Din datele existente la nivelul direcţiei de specialitate, rezultă că domnul colonel magistrat Popescu Grigore Florin are o vechime în funcţia de procuror de peste 21 de ani, nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, iar la ultima evaluare a activităţii profesionale a fost apreciat cu calificativul «foarte bine».
Hotărârea 19/30.01.2018 a Secţiei pentru procurori din CSM:
La finalul anului 2018, printr-un decret emis de preşedintele României, lui Grigore Popescu i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea.
A avansat mai rapid decât directorul Statului Major al Apărării
Ascensiunea în cariera militară a procurorului Grigore Popescu este fulminantă. Asta, deşi Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede că stagiul minim în grad pentru ca un maior sau un locotenent- colonel să înainteze în gradul următor este de 5 ani.F
Pentru a face o comparaţie, iată cum arată cariera militară a “omologului în grad” cu procurorul Popescu, general de brigadă Corneliu Postu, director al Statului Major al Apărării:
Directorul Statului Major al Apărării a stat 6 ani în gradul de colonel până a ajuns general de brigadă! Procurorul militar şef din DNA a primit, în schimb, steaua pe epolet după numai 2 ani.
Înaintarea în gradul următor se poate face, conform legii, şi fără îndeplinirea condiţiilor, atât în timp de pace cât și în timp de război, însă doar în mod excepțional şi doar pentru acei ofițeri care, “în executarea misiunilor sau în alte situații, săvârșesc fapte de eroism și acte exemplare de curaj”.
Trei inculpaţi trimişi în judecată, într-un an
Lupta cu corupţia din România poate fi considerată de mulţi ca fiind o faptă de eroism. Dar, în anul în care procurorul Popescu a fost înaintat la gradul de general de brigadă cu o stea, secţia din DNA pe care o conduce finalizase un singur rechizitoriu.
Bilanţul DNA arată că cei patru procurori din serviciul condus de Grigore Popescu au reuşit să trimită în judecată în 2018, trei inculpaţi – unul prin rechizitoriu, pentru trafic de influență și doi – prin acorduri de recunoaștere a vinovăției, pentru evaziune fiscală.
Au fost identificate și sechestrate efectiv bunuri în valoare totală de 10.000 lei (față de 22.090 lei în anul 2017), echivalentul a aproximativ 2.100 euro.
Bilanţul DNA pe anul 2018, pentru secţia condusă de Grigore Popescu:
Singurul succes din anul în care a fost avansat general al secţiei conduse de procurorul Grigore Popescu a fost trimiterea în judecată a unui plutonier major de la Inspectoratul Județean de Jandarmi Olt care a primit bani și bunuri în valoare de 60.550 lei de la o persoană căreia îi promisese că o va ajuta să se angajeze în Jandarmerie.
MApN refuză să spună cum a fost avansat procurorul
Libertatea a solicitat celor de la MapN, DNA și CSM să comunice modul de dobândire consecutivă a gradelor militare, dar şi temeiul legal în baza căruia i-au fost acordate aceste grade generalului magistrat Grigore Popescu.
DNA ne-a comunicat că “evoluția carierei de judecător sau procuror se consemnează în fișa din dosarul profesional, care se întocmește și se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii” și ne-a îndrumat către CSM.
Tot spre CSM au arătat și cei din MApN, adăugând, în răspunsul remis redacției, că datele din dosarul profesional aflat la CSM “sunt confidențiale, în condițiile prevăzute de lege”.
Însă CSM ne-a informat că înaintarea în grad a magistraților militari se dispune “la propunerea ministrului Apărării Naționale, după consultarea colegiului ministerului (gradele de general), respectiv prin ordin al ministrului Apărării Naționale pentru alte grade militare”, iar “actele prin care se dispune înaintarea în grade militare nu se comunică Consiliului Superior al Magistraturii”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro