EXPERIMENT / Cât timp stă blocat un şofer pe Şoseaua de Centură a Bucureştiului – VIDEO

Reporterii Libertatea au urcat la volanul unui autoturism şi au făcut un experiment, pentru a vedea cât timp stă blocat un şofer pe Şoseaua de Centură a Bucureştiului şi cu cât creşte consumul de carburant din cauza ambuteiajelor. Rezultatele vorbesc de la sine.

Traficul din Bucureşti a devenit, de mai mulţi ani, un coşmar, iar autorităţile sunt depăşite de numărul tot mai mare de autovehicule care tranzitează în fiecare zi Capitala. Şoferii de tir, însă, nu au voie să intre în oraş, aşa că sunt nevoiţi să circule pe Şoseaua de Centură, unde se întâlnesc cu tot mai mulţi şoferi de autoturisme, care încearcă să ocolească aglomeraţia din Bucureşti, dar nimeresc în ambuteiaje care se întind pe kilometri întregi.

Am decis să facem un experiment, să vedem cât timp stă blocat un şofer pe Şoseaua de Centură a Bucureştiului. Am plecat din zona Tunari, la ora 11:22, pe Centura de Sud a Capitalei, spre Autostrada Soarelui A2. După câteva sute de metri, primul ambuteiaj. Am avut nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a trece de rondul de la Ştefăneşti, parcurgând o distanţă de 4 kilometri cu o viteză medie de 9 km/h. Iar consumul de carburant a fost uriaş, aproximativ 13,5 litri la suta de kilometri.

Şi am continuat să mergem bară la bară până la intersecţia cu podul care leagă cartierul Colentina de localitatea Afumaţi. De aici, s-a mers în coloană, dar viteza de deplasare a fost ceva mai ridicată. Iar după aproximativ o oră, la 12:26, am ajuns, în sfârşit, la Autostrada Soarelui. Am parcurs 16 kilometri. Iar consumul mediu de carburant a fost de 9,5 l/100 km.

Următorul test: în cât timp ajungem de la A2 la autostrada A1 București-Pitești. Sunt 32 de kilometri, care ar trebui parcurşi în aproximativ 20 de minute, având în vedere că legea permite deplasarea cu o viteză maximă de 90 km/h. Dar acest tronson a fost unul infernal. Din cauza intersecţiilor cu şoselele care fac legătura între Bucureşti şi localităţile Popeşti-Leordeni, Berceni şi Domneşti, am stat blocaţi în trafic aproape două ore. Cei care circulă pe Şoseaua de Centură trebuie să acorde prioritate celor care vin de pe drumurile laterale. Astfel, abia la ora 14:18 am trecut pe sub podul Autostrăzii Bucureşti-Piteşti.

De aici, practic, am intrat pe Centura de Nord a Capitalei, modernizată în integralitate, care are câte două benzi pe fiecare sens, iar la intersecţiile cu drumuri secundare au fost amenajate sensuri giratorii. Astfel, singurele zone unde am întâlnit aglomeraţie au fost la giratoriile de la Mogoşoaia şi în apropiere de Otopeni. Cu toate astea, am parcurs cei 20 de kilometri, dintre A1 şi Tunari, în mai puţin de 20 de minute.

În total, pentru a înconjura complet Bucureştiul şi a parcurge cei 70 de kilometri ai şoselei de centură, am avut nevoie de aproximativ 3 ore şi 15 minute, de trei ori mai mult faţă de cât ar fi normal. Iar consumul mediu de carburant a fost 8,6 litri la suta de kilometri, dublu în comparaţie cu estimarea consumului prognozat de fabricantul autoturismului (4,1 l/100 km, mixt urban – extraurban).

Am decis să reluăm acest test în următoarea zi, dar de data aceasta să mergem în sens inves. Astfel, la ora 11:10, am pornit tot din zona Tunari, însă ne-am îndreptat spre A1, mergând astfel pe Centura de Nord a Capitalei. Am mers întins până la Autostrada Bucureşti – Piteşti, singurele zone unde am stat puţin în coloană fiind la sensurile giratorii de la Mogoşoaia şi Chitila. În 21 de minute, am parcurs cei 20 de kilometri, având un consum mediu de 7,6 litri la suta de kilometri şi o viteză de 45 km/h.

Imediat ce am trecut pe sub podul Autostrăzii Bucureşti-Piteşti, am intrat pe Centura de Sud a Capitalei, care nu are decât o singură bandă pe fiecare sens şi am întâlnit primul ambuteiaj. S-a mers în coloană aproximativ o oră, până am trecut de intersecţia cu drumul care leagă Bucureştiul de Domneşti. În prezent, sunt în desfășurare lucrările de demolare a clădirilor din această zonă, pentru a fi construit un pasaj auto suprateran, dar până când vor fi gata lucrările, şoferii care circulă pe Şoseaua de Centură sunt obligaţi să acorde prioritate celor care vin dinspre Bucureşti sau dinspre Domneşti.

De aici până la A2 s-a circulat aproape fără întrerupere, astfel, la ora 12:50, am trecut pe sub podul Autostrăzii Soarelui. Am avut nevoie de o oră şi 20 de minute pentru a parcurge cei 32 de kilometri dintre A1 şi A2. Fiindcă am stat în spatele mai multor camioane şi nu am avut pe unde să le depăşesc, am circulat cu o viteză maximă de 80 de kilometri pe oră, unde s-a putut, iar consumul de carburant a fost puţin peste 7 litri / 100 km.

Ultimul tronson pe Centura de Sud a Capitalei, de la A2 până în zona Tunari, care are o lungime de aproximativ 16 kilometri, am parcurs-o în 40 de minute.

În cât timp şi cu ce viteză se circulă pe diferite tronsoane ale Şoselei de Centură a Capitalei, conform experimentului realizat de reporterii Libertatea

La ora 13:31, am ajuns în zona Tunari, de unde plecasem în urmă cu aproximativ 2 ore şi 20 de minute. Consumul mediu de carburant a fost de 7,4 l/100 km, iar viteza medie de deplasare calculată de computerul de bord al maşinii a fost de 30 de kilometri la oră. Acest tur al Capitalei l-am realizat cu aproape o oră mai repede decât în ziua precedentă, cel mai probabil fiindcă la acea oră numărul de camioane care circulau dinspre Constanţa şi Urziceni spre Piteşti era mai mare decât al celor care veneau în sens invers. Dar, de la o zi la alta şi de la o oră la alta, volumul de trafic se poate modifica semnificativ pe Şoseaua de Centură.

Dacă analizăm rezultatele experimentului Libertatea, constatăm că, indiferent de direcţia de deplasare, un şofer care circulă pe Centura de Sud a Bucureştiului, ce se întinde pe aproximativ 50 de kilometri, stă blocat în ambuteiaje între 1,5 şi 2,5 ore. În mod normal, tronsonul ar trebui parcurs în 30 de minute. Consumul de carburant variază între 7,5 şi 8,5 litri la suta de kilometri, în condiţiile în care fabricantul autoturismului precizează că în cazul unui trafic mixt, urban-extraurban, maşina nu ar trebui să ardă mai mult de 4,1 litri de benzină la 100 de kilometri parcurşi.


Citește și:

ANALIZĂ/Ce este GDPR și cum ne va schimba viața după intrarea sa în vigoare. 'Revoluția datelor personale' începe vineri

Mai multe articole