Cazul revocării Laurei Codruța Kovesi, la CEDO. Cele patru întrebări pe care Curtea le-a adresat autorităților române

Laura Codruţa Kovesi, devansată de un procuror francez în votul Consiliului UE privind procurorul european

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a publicat detalii despre procesul deschis de Laura Codruța Kovesi, după revocarea acesteia din funcția de procuror-șef al DNA. Instanța europeană a adresat patru întrebări autorităților române referitor la modul în care a fost demisă Kovesi.

Una dintre întrebări este dacă Laura Codruța Kovesi a avut posibilitatea de a contesta în instanță revocarea din funcție

Iată cele patru întrebări adresat de CEDO, pe site-ul instituției:

  • Este articolul 6§1 din Convenţia (Europeană a Drepturilor Omului) aplicabilă în acest caz (vezi Baka v. Hungary (GC), no. 20261/12, 23 June 2016)?

„Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei, conform paragrafului 1 al Articolului 6.

  • Dacă da, a avut reclamanta acces la o instanţă pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor sale civile în legătură cu demiterea din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenţie?
  • Având în vedere afirmaţiile reclamantei, potrivit cărora demiterea sa ar fi rezultatul părerilor sale exprimate public în calitate profesională, a existat o imixtiune în dreptul său la libertate de exprimare, potrivit articolului 10 § 1 din Convenţie? Dacă da, acestă imixtiune era prevăzută de lege şi necesară în conformitate cu termenii articolului 10 § 2?

Paragraful 1 al Articolului 10 prevede că: „orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare”

Paragraful 2 al aceluiaşi articol menţionează că: „exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti”.

  • Reclamanta a avut la dispoziţie o cale de atac concretă în plan naţional, aşa cum prevede articolul 13 din Convenţie?

Articolul 13 din Convenţie care face referire la „Dreptul la un remediu efectiv” prevede că „orice persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta Convenţie au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale”.

sursă foto: CEDO

În decembrie 2018, Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Fosta șefă DNA a susținut că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

„Prin această acțiune nu doresc repunerea pe funcție, nu vizează situația mea personală, repunerea pe funcție sau despăgubiri. (…) Această solicitare adresată CEDO urmărește ca această procedură abuzivă să nu mai poate fi aplicată și altor procurori cu funcții de conducere”, a explicat Kovesi, la acea vreme.

Laura Codruța Kovesi a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului decizia Curții Constituționale prin care a fost revocată din funcție.

Potrivit Mediafax, motivele invocate în acţiune vizează faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea lui Kovesi din funcţie, deşi aceasta nu a avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu a fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu a avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărare.

Ulterior, Tudorel Toader, ministrul Justiției, a precziat că o decizie a CCR nu poate fi supusă controlului CEDO deoarece este una definitivă.


Citește și:

COPIII SISTEMULUI. Orfanul cu media 9,90 care a dat statul în judecată și a câștigat: „Cei de la Protecţia Copilului ne iau colacul de salvare şi ne îneacă atunci când suntem aproape de mal” – VIDEO

120 de condamnați în Anglia, niciunul în România! Același procuror DIICOT care nu i-a cercetat pe colonelul SRI Predoiu, fratele șefului SIE, și pe ceilalți ofițeri din dosarul de trafic de minore „Shanghai” a ratat toți inculpații în „Academia de Trafic de Minori Țăndărei”!

VIDEO/ Dorian Popa se mută în casă nouă la primăvară: „Mai avem de pus la punct planurile cu piscina”

VIDEO/ Actrița Olimpia Melinte, trimisă de părinți să facă „o facultate serioasă”, după ce a terminat Actoria


Mai multe articole