CCR, Acuzată De Politizare. Cine Sunt Judecătorii Pro-revocare A şefei DNA

Curtea Constituţională a fost şi încă este acuzată, în repetate rânduri, că a ajuns o instituţie politizată. În primul rând, judecătorii CCR sunt numiţi de Parlament, la propunerea fie a partidelor, fie a instituţiilor precum Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedinţie. Aşa se face că şi în deciziile CCR se poate observa, în multe decizii, şi în special în cazul de faţă, că votul celor 9 membri este similar cu voinţa politică.

Cine sunt judecătorii care au votat pentru revocarea lui Kovesi

În primul rând, preşedintele Curţii Constituţionale este fost membru PSD, fost ministru PSD pentru Relaţia cu Parlamentul, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor din partea PSD. Şi tot PSD este partidul care l-a propus pe Valer Dorneanu, în 2013, ca membru CCR, acest fiind ales de către colegii săi ca preşedinte, după plecarea lui Augustin Zegrean.

ANALIZĂ/ CCR, arbitrul între partide. Cine sunt judecătorii care s-au opus revocării șefei DNA şi cât de politizată este Curtea

Valer Dorneanu

Ar mai fi de menţionat în cazul lui Valer Dorneanu şi că a fost numit într-o funcţie-cheie, într-un moment politic deosebit de tensionat. Şi anume, Avocat al Poporului interimar, în 2012, după ce Gheorghe Iancu a fost revocat de alianţa PSD-PNL (USL, la momentul respectiv), un pas premergător suspendării lui Traian Băsescu, preşedinte al României în acea perioadă.

Recomandări

REPORTAJ DIN MOLDOVA. De ce-l susține lumea din Orhei pe Ilan Șor? „Viața era mai urâtă înainte de Șor. Ăsta-i adevărul”

Din 2016, Valer Dorneanu este preşedinte al Curţii Constituţionale, iar acum a votat în favoarea revocării Laurei Codruţa Kovesi.

Fost membru PSD este şi judecătorul Marian Enache.

Marian Enache

Ba mai mult, i-a fost consilier prezidenţial lui Ion Iliescu. La fel ca în cazul lui Valer Dorneanu, şi Marian Enache a fost deputat PSD (PDSR în 1996-2000) şi din nou în 2012. În 2016, el a plecat din PSD şi s-a dus la UNPR, pentru o scurtă perioadă. Marian Enache a ajuns judecător CCR în martie 2016, votat de Senat, la propunerea PSD, iar acum a votat şi el pentru revocarea şefei DNA.

După scandalul cu Toni Greblă, fost judecător CCR, arestat preventiv şi, ulterior, achitat, PSD a dus la Curtea Constituţională un nou membru. Simona Maya Teodoroiu a intrat în CCR după un scandal chiar în interiorul partidului, căci funcţia era râvnită, la momentul respectiv, de fostul senator PSD Ioan Chelaru. Acesta n-a fost propus până la urmă din „motive de obedienţă”, potrivit unor surse politice.

Simona Maya Teodoroiu

Mai mult, Simona Maya Teodoroiu i-a fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei social-democratului Robert Cazanciuc, cel care acum a lăudat decizia CCR.

Recomandări

INTERVIU EXCLUSIV. Mărturie din Herson, după distrugerea barajului. „40 de oameni au urcat pe acoperiș, iar în jur pluteau cadavre. Rudele din Odesa spun că marea le-a adus canapele de la noi”

Tot după votul Senatului, judecător CCR a ajuns şi Mona Pivniceru, în 2013.

Mona Pivniceru

E drept, propunerea a venit din partea PNL, în perioada defunctei USL. Amintim însă că ea a fost şi ministru al Justiţiei în primul mandat al lui Victor Ponta şi este o apropiată a fostului premier Adrian Năstase. În cazul deciziei privind revocarea şefei DNA, Mona Pivniceru a votat şi ea „pentru”, alături de colegii săi, menţionaţi anterior, la fel ca în cazul altor decizii controversate.

Un caz aparte îl reprezintă judecătorul Petre Lăzăroiu. El a fost numit la CCR de către Traian Băsescu, în 2010, şi l-a sprijinit pe fostul preşedinte al României în multe decizii. În ultimii ani însă, voturile lui Petre Lăzăroiu au fost împărţite.

Petre Lazaroiu

Aşa cum vedem că, în Parlament, UDMR votează, de cele mai multe ori, alături de social-democraţi, pe baza unui protocol de colaborare, şi la CCR votul reprezentantului UDMR a fost la fel ca în cazul colegilor săi. De altfel, Atilla Varga a şi fost deputat UDMR. Acum, el s-a pronunţat în favoarea conflictului juridic de natură constituţională, în cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi.

Recomandări

Filmul crimei din Sectorul 4. Bărbatul căutat pentru crimă i-a mărturisit mamei sale că a omorât-o pe fetiţa de 12 ani

Cine sunt judecătorii care au votat împotriva revocării şefei DNA

Prima şi cea mai sonoră este chiar Livia Stanciu. Ea este fosta şefă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cea care a condus completul de judecată care l-a condamnat definitiv pe Liviu Dragnea, în dosarul „Referendumul”. De altfel, decizia a fost puternic criticată de social-democraţi.

Livia Stanciu

Livia Stanciu a ajuns la CCR în 2016, la propunerea preşedintelui Klaus Iohannis.

Vechiul PDL l-a trimis la CCR pe Mircea Ştefan Minea, în 2010, prin votul Camerei Deputaţilor. A fost unul dintre cei trei judecători CCR care l-au sprijinit, prin decizia pe Legea Referendumului, pe Traian Băsescu, în 2013.

Mircea Ștefan Minea

Alături de el, în acelaşi moment din 2012, a votat şi Daniel Morar. El a ajuns judecător CCR după ce a fost numit de fostul preşedinte, Traian Băsescu. De altfel, Daniel Morar a ocupat, în perioada 2005-2013, fix funcţia mult contestată acum: cea de procuror-şef al DNA. Şi în cazul lui, voturile sale reflectă voinţa politică a celor care l-au propus şi numit la Curtea Constituţională.

Daniel Morar

Alte decizii controversate ale CCR

Când celebra ordonanţă 13 a ajuns pe masa judecătorilor CCR, la sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Curtea a decis că activitatea DNA, de a ancheta respectivul act normativ, a dus la un conflict juridic. Şi atunci, Livia Stanciu a făcut opinie separată. „Curtea a depăşit limitele sesizării cu care a fost învestită”, arăta, la momentul respectiv, Livia Stanciu.
Abuzul în serviciu a fost, iarăşi, o problemă pentru judecătorii CCR. Au discutat, în 2016, două sesizări de la Alina Bica, fostă şefă DIICOT, şi de la Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea. În primul rând, Curtea a stabilit că sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează „prin încălcarea legii”. Cât despre sesizarea Bombonicăi Prodana, referitoare la introducerea unui prag pentru abuzul în serviciu, CCR a decis că Parlamentul trebuie să redefinească infracţiunea, astfel încât să fie introdus un prag valoric al prejudiciului şi interesul direct al făptuitorului.
Laura Codruţa Kovesi a mai fost subiect al unei decizii CCR. În 2017, la sesizarea preşedinţilor celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, Curtea a admis un conflict între puteri prin faptul că şefa DNA refuză să se prezinte la audieri în comisia de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2016, cunoscută sub numele de „sufrageria lui Oprea”. La momentul respectiv, trei judecători CCR au făcut opinie separată: Livia Stanciu, Maya Teodoroiu şi Mircea Minea.
Când s-a ajuns la CCR cu legea care interzice condamnaţilor definitiv să ocupe funcţii publice, vizându-l pe Liviu Dragnea, dornic să ajungă premier, judecătorii CCR au respins sesizarea. Chiar şi aşa, trei judecători au votat împotrivă: Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu şi Marian Enache.

CITEȘTE ȘI

REPORTAJ/La 96 de ani, Ghiorghe Rotaru, bunicul Gabrielei Firea, cântă impresionant la muzicuță și fluier:”Vino, Gabriela, să mă vezi!”-VIDEO