Ce este Pilonul II de pensii, ”pușculița” cu 43 de miliarde de lei la care râvnește Guvernul

Mai exact, din contribuțiile de 35% pe care le plătește acum orice angajat statului român, un procent de 10% reprezintă contribuțiile pentru sănătate, iar 25% sunt cele de pensii.

Din acești 25%, statul trimite o parte către o serie de fonduri de administrate privat. La finele anului 2017, procentul era de 5,1%, dar de la 1 ianuarie acesta a fost coborât la 3,75%.

43 de miliarde de lei strânse în zece ani

Ei bine, acest sistem de pensii administrate privat a demarat în anul 2008. Acesta a fost obligatoriu pentru cei care în acel moment aveau sub 35 de ani și opțional pentru cei care atunci aveau 45 de ani.

De-a lungul timpului, s-au tot adunat bani, iar aceștia au fost investiți în titluri de stat, acțiuni pe bursă, depozite bancare etc. În total, s-au acumulat 43 miliarde de lei, din care 7,2 miliarde de lei sunt câștigul net obținut de participanți din investițiile făcute.

De ce a fost înființat Pilonul II

Reforma pensiilor și înființarea Pilonului II s-a făcut după ce autoritățile au constatat că numărul angajaților a scăzut foarte mult după Revoluția din 1989, din cauza declinului demografic și a plecării românilor peste hotare.

Acest lucru înseamnă că nu există destui contributori, iar începând cu 2030, când vor ieși la pensie ”decrețeii” sistemul de pensii va intra în colaps.

Recomandări

Cazul internatului prăbușit la Odorheiu Secuiesc: „Comisia de experţi nu a întocmit raportul de expertiză tehnică în construcții”

Pentru a evita intrarea în colaps a sistemului pensii, autoritățile au venit cu ideea devierii unei părți a banilor colectați către fonduri administrate privat. Scopul era ca în timp contribuțiile către acestea să crească ca procent din sumele colectate, iar în momentul pensionării ”decrețeilor” să existe destui bani cât să se achite pensii decente.

Pilonul II vs Pilonul III

Pe lângă Pilonul II, la acel moment s-a introdus și Pilonul III. Aceasta este denumirea dată sistemului de pensii facultative, administrate de companii private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă.

Acestea sunt pensiile cu adevărat private, însă oamenii nu prea s-au înghesuit să cotizeze aici.

Numărul total de participanți la Pilonul II era la finele lunii aprilie de 7,126 milioane, pe când la Pilonul III erau doar 454.000. Dacă la Pilonul II s-au strâns 43 de miliarde de lei, la Pilonul III s-au adunat doar 1,88 miliarde de lei.

Sursa foto: ASF

De ce vrea statul să pună mâna pe bani

Statul are nevoie de bani pentru a acoperi creșterile de salarii din domeniul bugetar, dar și majorarea pensiilor actualilor pensionari. Aceasta urmează să intre în vigoare la 1 iulie.

Recomandări

Bărbatul mort în accidentul de tramvai din București era soțul femeii stropite cu benzină în Parlament și angajat SPP | SURSE

Concomitent, România a consemnat un deficit de 4,46 miliarde de lei în primele trei luni ale anului la bugetul general consolidat, față de un excedent de 1,5 miliarde de lei în aceleași interval al anului trecut.

Din această cauză, există temeri că Guvernul va depăși deficitul de 3% din PIB stipulat în tratatele europene.

Practică din statele avansate

Administratorii de fonduri private din România au trimis duminică o scrisoare deschisă către decidenții politici în care au subliniat mai multe avantaje ale sistemului de pensii.

”În urmă cu mai bine de 10 ani, România s-a aliniat la practica de peste un secol a țărilor dezvoltate prin reformarea sistemului public de pensii. Aceasta a presupus apariția fondurilor private de acumulare și capitalizare, prin care populația să poată economisi suplimentar, în conturi individuale, în vederea pensionării. Alinierea a reprezentat soluția la problemele similare, dar mult mai
dramatice, cu care se confruntă România: declinul demografic deosebit de sever nu mai poate întreține un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistribuție și solidaritate inter-generațională.

Populația României a scăzut cu cca. 3,5 milioane de locuitori în ultimii 30 de ani, la această involuție contribuind atât sporul natural negativ cât și fenomenul emigrației. Declinul demografic a fost însoțit de o înrăutățire severă a ratei de dependență demografică (raportul vârstnici / activi), vizibilă în piramida vârstelor.

Prognozele demografice ale ONU confirmă cu prisosință aceste tendințe: România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației la nivel mondial, urmând să piardă încă 3,3 milioane de locuitori până în anul 2050. Faptul că tot mai puțini oameni activi vor trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari, va pune o presiune extremă pe finanțele publice ale
țării. Aceste evoluții statistice confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private acum 10 ani nu doar că au rămas valabile, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani.

Soluția unui sistem de pensii pe trei piloni pusă în aplicare acum 10 ani este fără doar și poate o poveste de succes. Gradul înalt de reglementare, transparența și randamentele investiționale deosebite au primit o largă recunoaștere internațională de la instituții precum BetterFinance, BERD sau OECD.

Astfel, o analiză realizată de OECD în 2017 plasează Pilonul II din România pe locul 2 dintre 38 de state analizate în termeni de randamente reale (ajustate cu inflația) în perioada 2008-2016. În cei 10 ani, fondurile private din România au obținut peste 7 miliarde de lei prin investirea celor 35 de miliarde primite în administrare, în condițiile unor restricții investiționale semnificative, impuse de
legislație”

Scrisoarea este semnată de mai multe organizații, între care Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Consiliul Investitorilor Străini, Bursa de Valori București și UNSAR.

În cazul în care contribuțiile la Pilonul II vor fi scăzute la zero de la jumătatea anului, statul nu va face decât o economie de 2 miliarde de lei.

Urmărește-ne pe Google News