Mergi direct la conținut »
Ce scrie în motivarea CCR în cazul revocării lui Kovesi. Opinie separată: Curtea Constituţională nu se poate substitui Preşedintelui României
Politică Libertatea > Ştiri > Politică > Ce scrie în motivarea CCR în cazul revocării lui Kovesi. Opinie separată: Curtea Constituţională nu se poate substitui Preşedintelui României

Ce scrie în motivarea CCR în cazul revocării lui Kovesi. Opinie separată: Curtea Constituţională nu se poate substitui Preşedintelui României

Ce scrie în motivarea CCR în cazul revocării lui Kovesi - CCR  a publicat motivarea în cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA. Documentul are 133 de pagini şi conţine două opinii concurente şi trei opinii separate, prin care se subliniază faptul că preşedintele României nu este obligat, potrivit legislaţiei, să revoce procurorii-şefi. Mai mult, potrivit opiniilor separate, Curtea Constituţională nu se poate substitui Preşedintelui României.

De Sorina Ionaşc,

Opinia majoritară a CCR


Cu şase judecători majoritari, Curtea Constituţională îl obligă, şi în textul motivării, pe şeful statului să semneze un decret, fie de revocare a şefei DNA, conform solicitării Ministrului Justiţiei, fie de nerevocare, prin nerespectarea deciziei Curţii.

Se poate susţine, în acest sens, că, arogându-şi un rol contra legem, Preşedintele României a împiedicat realizarea unei competenţe constituţionale proprii a ministrului justiţiei, blocând-o, fără ca textul Constituţiei să îi acorde o asemenea competenţă. Prin urmare, conduita Preşedintelui 69 României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie”, a constat Curtea, potrivit motivării în cazul revocării şefei DNA.

Ca atare, subliniază judecătorii în opinia majoritară, preşedintele României trebuie să soluţioneze conflictul juridic constatat, fiind garantul supremaţiei Constituţiei, semnând decretul de revocare.

Curtea Constituţională mai spune, în motivare, că avizul Consiliului Superior al Magistraturii este unul pur consultativ, iar preşedintele României poate verifica doar controlul legalităţii procedurii de revocare, deci o problemă de formă, neavând competenţa pe fond de respingere a revocării.

Tolo, după discursul președintelui: Trăiască Împăratul!
Recomandări

Tolo, după discursul președintelui: Trăiască Împăratul!

Acesta nu poate invoca drept motiv de refuz a propunerii ministrului justiţiei faptul că Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori a constatat că „aspectele sesizate de ministrul justiţiei nu denotă deficienţe în exercitarea atribuţiilor manageriale de către procurorul – şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie” sau că „în Raportul ministrului justiţiei sunt enumerate generic componentele manageriale, fără o individualizare concretă a resurselor nelegal folosite, a deficienţelor comportamentale, a atribuțiunilor legale neîndeplinite sau a 67 aptitudinilor manageriale inexistente sau manifestate defectuos”, mai arată Curtea Constituţională.

În motivarea CCR, judecătorii Marian Enache şi Maya Teodoroiu au avut opinii concurente. Judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea au avut opinii separate.

Întrebarea pusă de Radu Tudor la dezbatere. Iohannis: 'Ați atins o chestiune foarte sensibilă'
Recomandări

Întrebarea pusă de Radu Tudor la dezbatere. Iohannis: 'Ați atins o chestiune foarte sensibilă'

Opinia concurentă a CCR


Judecătorii CCR Maya Teodoriu şi Marian Enache au făcut opinie concurentă. Aceştia susţin că, în realitatea, conflictul juridic de natură constituţională a survenit din cauza raportului dezechilibrat dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei, nicidecum din cauza preşedintelui Klaus Iohannis.

Argumentaţia celor doi judecători care au făcut opinie concurentă, în motivarea CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi, se bazează pe principiul colaborării loiale între Ministrul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii.

 Cei doi judecători mai spun, în motivarea CCR, că există o diferenţă între procedura de numire şi cea de revocare a procurorilor-şefi. Mai exact, Maya Teodoroiu şi Marian Enache spun că în timp ce la numire contează aptitudinile, fiind o procedură vocaţională, la revocare vorbim despre o sancţiune, deci o procedură administrativă.

Opiniile separate ale judecătorilor CCR


Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea sunt cei trei judecători care au contrazis opinia majoritară a Curţii şi au făcut opinie separată.

Considerați că Dragnea a fost bun sau rău pentru România? Răspunsul dat de Dăncilă
Recomandări

Considerați că Dragnea a fost bun sau rău pentru România? Răspunsul dat de Dăncilă

Ministrul Justiției nu reprezintă o autoritate publică constituțională în sensul articolului 146 lit.e) din Constituția României și deci nu poate fi parte într-un conflict juridic de natură constituțională; în cadrul procedurii de revocare a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Președintele României a pronunțat o hotărâre, în sensul nerevocării din funcție a acestuia, încheind, finalizând practic procedura declanșată de Ministrul Justiției, astfel că nu poate fi pusă în discuție problema creării de către Președinele statului a unui blocaj instituțional„, a opinat judecătoarea CCR Livia Stanciu.

În  punctul ei de vedere, potrivit legislaţiei, revocarea procurorului-şef al DNA se face astfel: ministrul Justiţiei propune, CSM avizează, iar Preşedintele României ia decizia. Astfel, Livia Stanciu notează că „Guvernul României, în materia revocării procurorilor din funcțiile de conducere de la nivelul Parchetelor de rang înalt, nu are atribuții, nici de rang constituțional și nici de rang legal”.

Judecătorul Daniel Morar a avut o opinie similară.

„În procedura de numire, potrivit dispozițiilor art.54 alin.(3) din lege, Preşedintele României are posibilitatea de a refuza motivat numirea în funcţiile de conducere. Apreciem că aceste dispoziții sunt a fortiori aplicabile procedurii de revocare, de vreme ce revocarea poate surveni ”pentru motivele prevăzute la art.51 alin.(2) care se aplică în mod corespunzător”. Cu alte cuvinte, ori de câte ori apreciază că nu sunt întrunite aceste motive, Președintele României poate refuza motivat cererea de revocare din funcția de conducere„, a opiniat Daniel Morar.

Nu ne aflăm în situaţia unui conflict juridic de natură constituţională, subliniază şi judecătorul Ştefan Minea, în motivarea CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi.

Cererea privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre ministrul justiției și Președintele României, formulată de Guvern trebuia să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu a existat și nu există (între susnumitele părți) un conflict juridic de natură constituțională între autorități publice, așa cum statuează art.146 lit.edin Constituția României„, a opinat judecătorul CCR Ştefan Minea.

Citeşte documentul integral:

Motivarea CCR în cazul deciziei privind revocarea Laurei Codruța Kovesi by Ioana Tomescu on Scribd

Close
Închide
  Close