VIDEO | Cerșetoarele românce care se dau drept refugiate în Canada. Reportaj al jurnaliștilor canadieni

Reporterii Citynews relatează cazul mai multor persoane care au ajuns în Canada și au primit vize de refugiați, dar care își câștigă existența cerșind pe stradă. Printre persoanele cu care reporterii canadieni au intrat în contact se numără și două femei.

Reporterii au văzut pe stradă mai multe femei care cerșeau și le-au luat la întrebări pentru a afla naționalitățile lor. Pe prima dintre ele au întrebat-o de unde este. Ea a spus că este din Bosnia și că are doi copii. Alte două femei au declarat și ele în fața jurnaliștilor că sunt din Bosnia.

Ulterior, ei au mai vorbit cu încă două femei care cerșeau în Toronto, care susțin că au copii mici. Acestea au recunoscut că sunt din România.

De altfel, canadienii au descoperit că toate femeile prinse de ei la cerșit urmează un tipar: au câte o pancartă pe care scrie că sunt refugiate, poartă hijaburi și toate spun că au copii mici.

”O zi de căutat. Cinci femei, toate cu povești similare. Trei pretind că sunt din Bosnia, două din România”, scriu jurnaliștii canadieni.

În ziua următoare, ei s-au întors în locurile unde femeile cerșeau. Una dintre ele, fiind întrebată din nou de unde este, a recunoscut că este din România și că este de origine romă.

Recomandări

Lider al Hezbollah, ucis într-un atac israelian la Beirut. Ibrahim Aqil era urmărit de 4 decenii, SUA ofereau 7 milioane de dolari pe capul lui

”Câteva minute mai târziu am mai descoperit o femeie la intersecția străzilor Yonge și Dundas. Nu știa engleză foarte bine, dar și ea a confirmat că este din România. Și era și ea de origine romă”, au mai scris reporterii.

După ce au adunat mai multe filmări cu româncele prinse la cerșit, jurnaliștii s-au dus la un consilier de imigrație, pe nume Paul St. Clair.

”Ei (oamenii de origine romă) sunt considerați o maladie (la ei în țară), sunt considerați noroi, nu sunt considerați oameni”, a declarat St. Clair.

Totodată, St. Clair a mai vorbit despre discrimiarea din România, susținând că romii nu sunt lăsați să învețe în școlile de stat și nu sunt angajați, chiar dacă au calificare.

Reporterii canadieni notează că, din 2015, guvernul a aprobat aproape 70% din cererile solicitanților de azil de etnie romă, potrivit directorului executi al Culture Link, Ibrahim Absiye. Organizația este prima la care imigranții și refugiați vin atunci când ajung în Toronto. Mulți dintre refugiații de etnie romă care ajung la acest centru sunt dornici să își găsească un loc de muncă. Câțiva dintre bărbați și-au găsit un job în construcții, șoferi de camioane sau în agricultură, spune Absiye.

Recomandări

Interviu | Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional comparat: „E bine că MCV a fost ridicat, nu puteam ține la infinit România într-un fals statut de paria”

Reportajul jurnaliștilor canadieni vine în contextul în care Canada ia în calcul reintroducerea vizelor pentru români. Vizele au fost ridicate de la 1 decembrie 2017, însă din acel moment, numărul cererilor de azil ale românilor în Canada a crescut considerabil. Concret în primele două luni după ridicarea vizelor, 415 români au cerut azil în Canada, potrivit unui răspuns oferit de Ministerul Imigrației, la o solicitare a cotidianului Libertatea. Spre comparație, pe toată durata anului 2016 au doar 120 de astfel de solicitări.

#salvatipipera/ Mesajul lui Traian Mihu, primul IT-ist din Pipera, fost angajat la ICE Felix, pentru tineri: „Trebuie să tratezi lucrurile la serviciu ca în familie”

Urmărește-ne pe Google News