Ce va urma în Germania după „era Merkel” e încă neclar. Social-democrații (SPD), avându-l ca lider pe Olaf Scholz, conduc cu câteva procente în sondaje în fața Uniunii Creștin-Democratice (CDU) conduse de Armin Laschet, 60 de ani, însă studiile sociologice arată și că patru din 10 alegători sunt indeciși – mai mulți ca niciodată. 

Corespondență din Berlin. Ce își doresc românii din diaspora de la alegerile din Germania
Cei doi principali candidați s-au duelat și în dimensiunea panourilor Foto: Hepta

În plus, un element-cheie îl va reprezenta numărul de voturi pe care îl vor obține cei de la Partidul Verzilor, care o au în frunte pe Annalena Baerbock, 40 de ani.

Corespondență din Berlin. Ce își doresc românii din diaspora de la alegerile din Germania
Verzii Annalenei Baerbock ar putea intra la guvernare cu oricare dintre cele două partide mari Foto: Hepta

Pentru a afla ce părere au românii din diaspora despre „super-duminica electorală”, am mers în ultimele zile la magazinele cu produse românești din Berlin și i-am invitat să ne spună părerea lor. Am încercat să aflăm pe cine ar prefera ei ca urmaș/ă a lui Merkel, dar și cu ce probleme se confruntă și ce așteptări au de la partidele și politicienii pe care îi susțin. 

Pe lângă alegerile generale, în capitala Germaniei au loc azi și alegeri locale, dar și un referendum unde se supune la vot exproprierea companiilor imobiliare care deţin mai mult de 3.000 de locuințe. 

E și problema care pare să le frământe cel mai tare pe zecile de mii de români din capitala Germaniei, într-un oraș în care mai mult de 80% din populație stă în chirie, iar prețurile pentru închirierea unei locuințe au crescut cu aproape 50% în ultimii cinci ani, scrie Euronews.

Dacă referendumul trece și va fi susținut de Senatul Berlinului, orașul va plăti între 7 și 36 de miliarde de euro din taxele cetățenilor pentru a cumpăra proprietățile și a le transforma apoi în locuințe sociale, cu chirii mai mici.

„Pe mine mă interesează să mi se ofere niște avantaje ca emigrant aici”

Marian are 34 de ani, lucrează în construcții și e de 9 ani în Germania. Cea mai mare problemă cu care se confruntă momentan e găsirea unei locuințe, pentru că face o navetă de 3 ore în fiecare zi. Și-ar dori un apartament de două camere, dar nu își permite să dea 1.200 de euro chirie cu un salariu de 1.800 de euro. „Dacă mai ești și cu familie, cu soție și copil, ăsta e faliment total. Mai bine stai în stradă decât să dai banii ăștia”, spune el revoltat.

Vrea să voteze pentru expropriere, deși se teme că legea nu va trece, cum s-a întâmplat și cu plafonarea chiriilor (n.r.: Senatul Berlinului a impus un plafon pentru chirii, dar acesta a fost anulat în trecut de Curtea Constituțională). În cazul lui, plafonarea aducea o scădere a chiriei de la 470 la 400 de euro. A avut însă noroc că firma Vonovia nu i-a cerut banii înapoi.  

La alegerile parlamentare se gândește să voteze cu social-democrații, cu Olaf Scholz, 63 de ani, actualul vicecancelar german și ministru de finanțe, despre care are cea mai bună părere până acum. Și-ar dori însă o schimbare în politicile legate de ajutoarele sociale: „Nu îmi convine, ca plătitor de impozite și taxe, ca alții să primească bani degeaba, stând acasă”.   

„Pe mine mă interesează să mi se ofere niște avantaje ca emigrant aici – ceva ce în ultima vreme vedem din ce în ce mai rar”, spune răspicat acesta.

La alegerile din țară nu mai votează de mult pentru că simte că „nu are sens să votezi, politicienii români fac oricum doar ce vor ei, nimeni nu s-a ținut de nicio promisiune”. Mai spune „cu mâna pe inimă” că nu se va întoarce niciodată în România.

„Eu muncesc mai mult pentru stat în acest moment”

Iuliana are 51 de ani și a plecat din țară în urmă cu 32 de ani. Lucrează independent în domeniul imobiliar și va vota cu FDP – Partidul Democraţilor Liberi (n.r. – liberalii). 

A fost dezamăgită de ei în trecut, dar are încredere în șeful partidului, Christian Lindner, și speră că de data asta se vor ține de promisiunile făcute și vor ajuta sectorul freelance (independent, n.red.), mai ales prin scăderea taxelor. „Eu sunt șefa mea și angajata mea. Dacă nu fac destui bani, nu pot să îmi plătesc chiria. Or eu muncesc mai mult pentru stat în acest moment”, spune ea.

Corespondență din Berlin. Ce își doresc românii din diaspora de la alegerile din Germania
Iuliana a venit să facă cumpărături la unul dintre magazinele românești din Berlin

O altă problemă cu care se confruntă e accesul la serviciile medicale: „Dacă ai o problemă și suni la un cabinet, te întreabă în primul rând dacă ai asigurare privată. Dacă ai, poți să mergi a doua zi. Dacă nu, peste trei luni. Mama mea a murit de cancer, în România. Cred că dacă ar fi fost aici, murea mai devreme”. 

Va vota și la referendumul local pentru expropriere, fiindcă problema locuirii o afectează și pe ea. Fiul ei lucrează 12 ore pe zi, la un hotel, și câștigă 1.500 de euro pe lună. Are nevoie de o locuință, dar tot ce găsește l-ar costa minim jumătate din salariu. „Orice om care muncește trebuie să aibă posibilitatea să își plătească o chirie”, spune Iuliana. Legea plafonării i-a redus și ei chiria de la 1.000 la 750 de euro, dar acum trebuie să plătească și această diferență înapoi. 

Intenționează să plece din Germania, atât din motive personale, cât și din cauza serviciilor publice și a situației de aici: „Germania ajută lumea întreagă, dar i-a uitat pe cei de acasă, a uitat că sunt probleme mari aici. Pentru unii, pensiile sunt foarte mici, de exemplu. Văd femei în vârstă, nemțoaice, care se uită de 20 de ori pe pachețelul de iaurt să vadă cât costă, le cumpăr eu uneori dacă văd că au nevoie”.

Iuliana spune însă că diferența dintre lumea politică românească și cea din Germania nu e foarte mare, de fapt. „Aici politicienii sunt mai serioși, dar există corupție la alt nivel. În România dacă te duci, știi cui să dai plicul cu bani, aici nu știi. Asta e diferența”. 

Diaspora românească și alegerile locale

Și românii care nu au cetățenie germană pot vota, în calitate de cetățeni UE, la alegerile locale din Germania, nu și la cele pentru Bundestag. Data acestor alegeri locale diferă de la land la land. În cazul Berlinului, ele au loc tot astăzi, în „super-duminica electorală”. 

I-am întrebat pe românii ieșiți la cumpărături de zacuscă și eugenii, de la magazinele românești, dacă au profitat deja în în trecut de avantajul cetățeniei europene pentru a vota la alegerile locale din Germania sau au de gând acum să o facă, cum e viața în noua lor patrie și ce probleme îi preocupă cel mai mult în acest moment.  

„Continuitate pe linia Angelei Merkel” 

Dorinel, 43 de ani, e inginer în telecomunicații și lucrează în Berlin de trei ani. Sorina, 37 de ani, și copiii Alexandru, 10 ani, și Mihnea, 9 ani, i s-au alăturat în noiembrie anul trecut.

„Aveam un salariu foarte bun și în România, îmi era bine în București, dar am vrut să venim aici pentru copii. Locuiam în Otopeni, eu lucram la Huawei, iar acum lucrez pentru Vodafone Germania. Nu am plecat din cauza lipsurilor, ci pentru condițiile de viață de aici”, spune Dorinel. 

Corespondență din Berlin. Ce își doresc românii din diaspora de la alegerile din Germania
Dorinel, Sorina și copiii Alexandru și Mihnea

Până acum, sunt foarte mulțumiți de viața din Berlin: „Copiii au fost foarte bine primiți la școală, au făcut șase luni în clasa de integrare și vin fericiți acasă, pe când în România, cel puțin o dată pe zi cel mai mare îmi spunea că nu mai vrea să meargă la școală”, își amintește Sorina. „În Otopeni învățau în trei schimburi și erau și 36 de copii în clasă”. 

Dorinel vrea să voteze la alegerile locale cu CDU (n.r. – creștin-democrații), pentru că își dorește o continuitate în direcția trasată de Merkel, mai ales în susținerea economiei și imigrației. Schimbările, inclusiv cele dorite de Verzi, i se par periculoase. 

Cel mai mare pericol îl vede însă în ascensiunea Alternativei pentru Germania: „Ca în toată Europa, și în Germania extrema dreaptă cu tentă naționalistă tinde să crească, pe fondul problemelor legate de pandemie, de criză… În vremuri de instabilitate oamenii se adună în jurul unui partid naționalist care le spune ce vor să audă, fără niciun fundament”, spune el. 

Unii trăiesc cu speranța că se vor întoarce acasă

Viorica și Emil, ambii în vârstă de 54 de ani, s-au mutat în 2014 din Sighișoara la Kremmen, o localitate din apropierea Berlinului. Amândoi lucrează în domeniul tâmplăriei și au votat la ultimele alegeri locale. Au un coleg maistru care a candidat din partea Alternativei pentru Germania (n.r. – dreapta radicală) și au decis să îi ofere votul lor. Spun că nu cunosc programul partidului AfD, dar au vrut să își susțină colegul. 

La alegerile românești au votat cu partidul AUR, despre care au aflat pe internet. I-a convins mai ales promisiunea schimbării. „Ne-am gândit că dacă vor face ceva bun pentru români, ne putem întoarce și noi acasă sau măcar mai avem o speranță, pentru că în rest nu mai avem nimic, ni s-a luat tot”, spune Viorica.

Au venit în Germania după ce au rămas fără locuință în România, în urma unei retrocedări: „Casa ne-o dăduse statul, înainte de 89, dar acum a luat-o vechiul proprietar, așa că nu am avut unde să mai stăm. Chiriile sunt prea scumpe, din cauza asta am ajuns să plecăm. Abia reușim să ajutăm de aici băiatul și nora, care au și un copil de 6 ani, să își plătească ei chiria. Sperăm, tot sperăm, să fie mai bine, ca să ne putem întoarce și noi”, spune Viorica. 

„Votez cu Verzii pentru mediu și pentru aspectele sociale”

Georgiana (34) lucrează în marketing, e în Berlin de patru ani și va vota cu Verzii la alegerile locale. Apreciază faptul că ei abordează atât probleme legate de mediu, cât și din sfera socială, cum e criza locuirii. Până să înceapă pandemia mergea chiar la proteste legate de protejarea mediului.

I-ar plăcea să fie mai ușor să își găsească o locuință în Berlin, pentru că s-a confruntat cu această problemă, dar nu știe dacă exproprierea ar fi o soluție. 

Locuirea este singurul aspect problematic, la nivel politic, din viața ei în Berlin: „personal nu m-am lovit nici de xenofobie aici, deși am auzit mărturii de la oameni care s-au confruntat cu asta, pe mine nu mă afectează, poate și pentru că lucrez într-un mediu de expați”. 

Între România și Germania, spune ea, la nivel politic „e o diferență de educație, de discurs, dar  au și germanii corupții lor.”. Nu vrea să se întoarcă în România, dar nici nu e sigură că va rămâne în Berlin: „nu voi merge înapoi în România, dar poate în altă țară”.

EXCLUSIV „Mai bine, gura mică!" » Ce se întâmplă, de 5 ani!, în relația Anamaria Prodan - Laurențiu Reghecampf
PARTENERI - GSP.RO
EXCLUSIV „Mai bine, gura mică!" » Ce se întâmplă, de 5 ani!, în relația Anamaria Prodan - Laurențiu Reghecampf
Marele actor al României pe care toată lumea l-a UITAT. Mormântul lui nu are nici flori, nici lumânări. E DEPLORABIL!
Playtech.ro
Marele actor al României pe care toată lumea l-a UITAT. Mormântul lui nu are nici flori, nici lumânări. E DEPLORABIL!
ANIMAŢIE GRAFICĂ. Momentul când adolescenta de 15 ani se prăbuşeşte de la etajul 4. Copila ar putea rămâne paralizată pe viaţă
Observatornews.ro
ANIMAŢIE GRAFICĂ. Momentul când adolescenta de 15 ani se prăbuşeşte de la etajul 4. Copila ar putea rămâne paralizată pe viaţă
Horoscop 29 octombrie 2021. Capricornii dau impresia că tot timpul pe cerul vieții lor e furtună, cu tunete și fulgere
HOROSCOP
Horoscop 29 octombrie 2021. Capricornii dau impresia că tot timpul pe cerul vieții lor e furtună, cu tunete și fulgere
O fată de 24 de ani infectată cu Covid a murit după ce a născut: 'Nu avea nicio boală, sănătoasă tun'
Știrileprotv.ro
O fată de 24 de ani infectată cu Covid a murit după ce a născut: 'Nu avea nicio boală, sănătoasă tun'
Surpriză. Vedeta prinsă pe un site de adulţi. Ce tarif avea. A fost imediat concediată
Telekomsport
Surpriză. Vedeta prinsă pe un site de adulţi. Ce tarif avea. A fost imediat concediată
Psoriazis – mai mult decât o boală de piele
PUBLICITATE
Psoriazis – mai mult decât o boală de piele