Cum arată „creșterea istorică” a bugetului Sănătății în 2019. Ce măsuri bune și ce măsuri controversate a anunțat Sorina Pintea pentru pacienți

Reacția ministrului Sănătății în cazul medicilor de la Piatra Neamț reținuți pentru luare de mită

Bugetul de Sănătate al României a crescut cu 6,1 miliarde de lei, dar rămâne sub 5% din PIB. Sau „se apropie de 5% din PIB”, dacă este să folosim aceiași termeni optimiști în care vorbește ministrul Sănătății.

Analiză de Alexandra Nistoroiu
Sorina Pintea spune că avem de-a face cu o „creștere istorică”. Este adevărat că un buget mai mare decât cel de anul precedent era o necesitate, însă, puse în context, cifrele alocate Sănătății de către Guvern rămân ridicole. Rămân sub nevoile reale ale populației.

Alocăm în Sănătate, procentual, jumătate din cât alocă țările-model

În UE, media procentului din PIB alocat Sănătății era de 9,6 încă din 2017, potrivit raportului Health at a Glance, publicat anual de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Belgia, Olanda, Danemarca, Austria, Suedia au depășit de mult 10% din PIB-ul țării lor la capitolul cheltuieli pentru Sănătate. Iar clasamentul este condus de Franța care rezervă Sănătății 11,5% din PIB. Toate aceste țări sunt recunoscute pe plan global pentru eficiența sistemelor de sănătate.

Insistă pe suplimentele de vitamina D

Ieri, la conferința de presă susținută de ministrul Sorina Pintea pe tema bugetului alocat Sănătății, o bună parte din timp a revenit, iarăși, programului național de screening și corectare a deficitului de vitamina D.

Susținut de șefii comisiilor pentru endocrinologie și neonatologie din Ministerul Sănătății, Sorina Pintea a căutat să convingă jurnaliștii de utilitatea programului de profilaxie, care s-ar desfășura pe scară largă și ar cuprinde mamele și nou-născuții, dar și copiii până la vârsta de 18 ani.

Organizația Mondială a Sănătății spune că nu există în prezent suficiente date care să arate că suplimentele de vitamina D acordate copiilor prin programe în masă ar fi eficiente în prevenirea malnutriției.

20% dintre gravide nu ajung la ginecolog, dar li se promit teste genetice

Ministrul Sănătății a mai anunțat și că, începând din acest an, vor fi acoperite și testele pentru depistarea prenatală a bolilor genetice.

Sorina Pintea estimează, generos, că vor fi 200.000 de beneficiare ale programului. Numai că, dată fiind tendința de descreștere a natalității, este posibil să nu avem 200.000 de nașteri în total în România în 2019!

Cu alte cuvinte, Executivul ia în calcul toate femeile care vor naște în România lui 2019.

Problema mare, istorică și care nu aparține acestui Guvern este însă că mai mult de o cincime din femeile care nasc în România nu ajung niciodată la un consult de specialitate în timpul sarcinii.

Lipsesc banalele ecografii

Cu alte cuvinte, mamele nasc fără să fi mers la medic pentru o banală ecografie – pentru că nu-și permit sau nu au acces la servicii medicale, sau pur și simplu nu înțeleg riscurile. Iar acesta este unul din motivele-cheie care explică ratele înalte ale mortalității neonatale și materne din România. Adică două din cele mai grave probleme de sănătate publică din țara noastră.

Rezolvarea lor cere măsuri mult mai comune și mai ieftine decât pachetele genetice tip Panorama. Rezolvarea lor implică educație și conștientizare, medici de familie în rural, asistenți comunitari care să le ajute să ajungă la ginecolog pe femeile din comunitățile izolate sau foarte sărace, bani pentru banalele ecografii.

10.000 de mame minore în fiecare an

O altă problemă e că România mai are și peste 10.000 de mame minore în fiecare an. A amintit de ele chiar profesorul Nicolae Suciu, șeful Comisiei de ginecologie a Ministerului, prezent la conferința de presă pe tema bugetului din 2019 al Sănătății.

„Este nevoie de contracepție și de educație pentru a amâna cât mai mult apariția primelor nașteri la femeile din comunități defavorizate”, a explicat acesta.

O idee simplă. Nu la fel de spectaculoasă ca testările genetice, dar, fără îndoială, importantă și bazată pe dovezi.

O idee bună: fără „tumor board”, centrele de oncologie ar pierde finanțarea

„La propunerea Comisiei de oncologie, nu vom mai finanța centrele de oncologie dacă acestea nu folosesc tumor board-ul”, a mai anunțat, ieri, ministrul Sănătății.

Tumor board-ul este o comisie medicală formată din oncologi, chirurgi, radioterapeuți, specialiști în imagistică, anatomo-patologie sau onconutriție, care analizează, discută şi evaluează starea medicală şi opţiunile de tratament ale fiecărui pacient în parte și compun împreună o strategie terapeutică, pentru a maximiza șansele pacientului oncologic.

Propunerea Ministerului este, cel puțin în teorie, binevenită, deoarece lucrul în „tumor board” crește calitatea îngrijirii pacientului cu cancer. Ar fi în interesul pacienților ca întregul sistem public să aplice acest principiu.

În practică, însă, lucrurile stau foarte diferit. Aceste echipe multidisciplinare lipsesc în multe din spitalele românești, pentru că lipsesc, în primul rând, o parte din specialiștii care ar trebui să le compună.

Avem sub 500 de medici oncologi

De cele mai multe ori, bolnavul trebuie să se împartă între mai multe spitale, pentru a ajunge pe rând la toți specialiștii care trebuie să se ocupe de cazul lui. Unii au într-un oraș oncologul, în altul radioterapeutul și, poate mai aproape de casă, nutriționistul. Chiar și acolo unde există toți specialiștii implicați în caz într-un singur centru, aceștia sunt deseori supraîncărcați și nu au timpul sau obișnuința de a discuta în amănunt cazurile de cancer în echipe multidisciplinare.

România are, în prezent, mai puțin de 500 de medici oncologi, dacă numărăm și rezidenții în oncologi. Aceștia se ocupă de toate cancerele: de la piele la creier.

Sancționarea financiară a centrelor în care aceștia lucrează pentru un principiu, unul foarte sănătos, desigur, s-ar putea dovedi neinspirată, fiindcă, pur și simplu, lipsesc specialiștii și centrele care să preia cazurile.

Mai multe articole