MENIU CAUTĂ
, de Paul Barbu

REPORTAJ/ Siguranța națională, apărată de un grăsuț și doi puricoși. Carvăn, vama-fantomă, o breșă frontalieră de 12 milioane de euro

Distribuie

Granița României cu Bulgaria este apărată „cu strășnicie” de un paznic corpolent de 50 de ani, angajat al unei firme private. Alături de doi „Patrocle” din rasa tomberonez imperial cărora le e lene să și latre când se apropie un străin, paznicul nostru stă de dimineață până seara și se asigură că românii sunt în siguranță în interiorul granițelor.

Într-un peisaj ce parcă a fost creat de Dumnezeu într-una din zilele lui bune, noul punct de graniță este situat la sud de Dunăre, în apropiere de satul Carvăn, la vreo 20 de kilometri de Băneasa, județul Constanța. Este amplasat pe drumul ce leagă comuna Lipnița de orașul bulgar Kainargea.

Aici, peisajul idilic este completat de căruța paznicului ce stă trasă la umbră să nu se încingă paiele de la soare. Este combustibilul calului și în același timp și locul de odihnă al celui mai eficient străjer pe care l-a văzut România în ultima sută de ani.

Atelajul, care nu are decât un cal-putere, este parcat lângă barăcile unde probabil se vor verifica pașapoartele și actele de trecere a frontierei, în timp ce mârțoaga este legată de un cais ce seamănă cu o salcie de câte fructe are.

Ești la un pas de un „dobro vece” spus cu voioșie de vecinii noștri, dar nu poți trece pe aici. Ca și acum 3-4 ani, textul a rămas același. Dacă prin toamna lui 2014, autoritățile spuneau că „luni se va deschide punctul de frontieră”, tot placa de vinil cu același text ne-a vândut-o și paznicul: „Luni se deschide frontiera și vor trece numai mașinile mici pe aici, pentru că TIR-urile vor lua bacul pe la Ostrov și Silistra”.


Citește și: Preoţii homosexuali sau pederaşti şi psihologia duplicităţii Bisericii Ortodoxe Române


Paznic pentru o firmă de pază și protecție, apărare, ocrotire și defensivă

Omul își ia meseria în serios pentru că de el depinde siguranța națională, deși camerele de supraveghere care sunt montate nu par a fi funcționale. Iar cea mai avansată tehnologie este telefonul paznicului, care era în vogă când românul descoperea că poate comunica fără să trimită la centrala Romtelecom un impuls prin bătăi Morse în „receptorul fixului”.

În cazul în care vine puhoiul de invadatori pe ruta Turcia-Bulgaria-România sau Grecia-Bulgaria-România, omul nostru nu este dublat decât de un echipaj de frontieră care stă într-o mașină la 10 kilometri de el. Sunt băieții ce stau la marginea Drumului Național 3 și privesc cu mare interes mașinile ce trec pe acolo.

Punctul de graniță este destinat traficului ușor pentru ca turiștii și localnicii din cele două părți ale frontierei să nu se mai înghesuie pe bacurile de la Ostrov cu mastodonții de 18 roți. Intrarea și ieșirea se face pe două benzi, pe o șosea ca-n palmă, de îți este mai mare plăcerea să circuli. Cu toate acestea, punctul de graniță nu pare să își justifice cheltuielile, pentru că în respectiva zonă pot trece ore bune până să se întâlnească suflet de om cu alt suflet de om.

Singurele vietăți de care am dat pe drumul spre punctul de vamă au fost trei pui de cârtiță, care orbecăiau pe șosea și pe care era aproape să-i călcăm, un stol de pui de gâscă și o vulpe, care a ajuns bidimensională sub roțile unei alte mașini.

Traseul este ideal pentru bicicliști și este destul de populat de aceștia pentru că în ecosistemul în care prădător suprem este șoferul de TIR, urmat de cel de autoturism, ei sunt la bază. Zona este înconjurată de viță- de-vie, lacuri, livezi și flancată la nord de Dunăre, care îi ține spatele la graniță paznicului nostru.

Intrarea în Schengen, dejucată de partenerii europeni

Pe post de oficiu vamal sunt patru containere în care te coci la foc mic verificând documente. Se pare că Frontiera nu voia să ia în primire acest punct de graniță pentru că îi lipsește o a treia bandă pe care să fie trași șoferii suspecți pentru o verificare mai temeinică.

Punctul de frontieră a fost pregătit, pentru că acum aproape 7-8 ani România era pretendentă la un loc în Spațiul Schengen și autoritățile au vrut să-și arate competențele. Au făcut un proiect transfrontalier, și-au jucat toate cărțile și apoi a venit surpriza: România și Bulgaria nu sunt material de Schengen. Așa s-au cerut investite 12 milioane de euro pentru șosele ce duc și pleacă de la un punct de frontieră-fantomă, care nu este nici deschis, nici închis, nici existent, nici funcțional. Doar este!


Citește și: Guvernul blochează angajările! Cine sunt persoanele vizate de măsură

Comentarii