Adaugă comentariuAlexander Fleming schimba istoria în anul 1928, atunci când a descoperit penicilina. Pe lângă medicină, Fleming a reușit să schimbe și mentalitatea, căci oamenii au realizat că pot folosi o serie de molecule din bacterii și mucegaiuri pentru a omorî alte bacterii, mai exact pe acelea care provoacă infecții și boli.
Lupta pentru ”înarmare”
De atunci, cercetătorii au fost într-o luptă contratimp pentru descoperirea de noi molecule. Dar nici bacteriile nu au stat cu mâinile în sân, ca să zic așa… Acestea s-au adaptat la noile antibiotice, iar acum o serie de tulpini pur și simplu nu mai răspund la tratament. Dacă mai era nevoie, asta este dovada supremă a evoluției…
Dar lucrurile se complică. Pentru că odată cu atingerea limitei de eficiență a antibioticelor, doctorii din lumea întreagă și Organizația Mondială a Sănătății se confruntă cu probleme mult mai mari: în curând nu vom mai avea cum să ne tratăm.
700.000 de oameni mor anual din cauza rezistenței la bacterii
Un studiu din 2016 realizat de Departamentul Sănătății din Marea Britanie estima că 700.000 de oameni mor anual din cauza rezistenței bacteriilor la antibiotice. Iar în 2050 estimarea este că se va ajunge la 10 milioane pe an.
De altfel, inclusiv în România banala gripă a făcut până acum 95 de oameni. Desigur, mulți nu erau vaccinați și aveau condiții preexistente.
Așa că cercetătorii de la IBM au venit cu o nouă abordare: au creat molecule sintetice care omoară bacteriile din interior. Aceștia au pornit de la un scenariu de coșmar, respectiv faptul că o infecție sistemică se transmite prin sânge, iar bacteriile invadează fiecare organ.
O nouă abordare
Aceștia au proiectat molecule care să lupte cu cinci dintre cele mai rezistente bacterii din spitale. Dar există câteva dificultăți: acestea molecule trebuie să fie eliminate în timp, nu pot rămâne mereu în corp. De asemenea, trebuie să omoare bacteriile într-un mod în care nu afectează alte organe sau sisteme. În acest moment, medicamentele funcționează astfel: bacteriile sunt eliminate, dar sunt produse toxine care afectează ficatul sau alte organe.
Copiază sistemul imunitar
Așa că oamenii de știință de la IBM au încercat să emuleze ce face sistemul imunitar. Mai exact, distruge bacteriile prin spargerea membranelor lor protectoare. Problema cu această abordare este că, atunci când o bacterie ”explodează”, toxinele sale ajung în sângele victimei. În trecut a fost folosită această metodă, dar acum cercetătorii au venit cu o nouă abordare: bacteriile nu mai sunt făcute să explodeze, ci omorâte din interior. Acestea funcționează prin intermediul interacțiunilor electrostatice. Practic, polimerul se atașează de bacterie. Chiar dacă aceasta evoluează, acest lucru nu afectează polimerul.
Iar partea bună este că aceste substanțe se degradează în trei zile. Adică vin, distrug bacteriile și pleacă, spune James Hedrick, cercetător la IBM.
Costuri mai mari
Până acum, studiile lor au fost făcute doar pe șoareci, dar acesta spune că e gata să treacă la cercetări pe oameni. Îngrijorarea este că acești polimeri nu se vor biodegrada la fel ca în șoareci, iar substanțele se acumulează în organism.
O altă problemă o constituie faptul că acești polimeri sunt mai greu de produs, astfel că vor fi mai scumpi pentru consumatori.
Nu luați antibiotice la orice prostie!
Până atunci, însă, trebuie să reducem cât putem utilizarea antibioticelor. Adică nu luați antibiotice la simple răceli, nu faceți operații care nu sunt necesare și lăsați sistemul imunitar să își facă treaba. De asemenea, ar trebui scăzută folosirea antibioticelor la producerea de carne pentru consum în marile ferme…