13 Iun. 2018 07:00 , de Valentina Postelnicu

Klaus Iohannis, la 59 de ani și pe final de mandat la Cotroceni: De la România lucrului bine făcut, la conflict cu Puterea politică

Distribuie

Președintele Klaus Iohannis împlinește miercuri 59 de ani. Aflat la finalul mandatului câștigat în 2014 în competiția cu social-democratul Victor Ponta, cel de-al cincilea președinte al României își aniversează ziua de naștere într-un climat tensionat, cu atacuri din partea majorității parlamentare și cu o decizie privind revocarea din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, în așteptare. Întreg mandatul său a stat sub semnul tensiunii și a conflictului cu Puterea legislativă și executivă, cu excepția Guvernului Cioloș. A semnat decretele de învestire în funcție pentru 5 premieri și a rămas în istorie cu sintagmele ”România lucrului bine făcut” și ”Pas cu Pas”. 

Klaus Werner Iohannis s-a născut în data de 13 iunie 1959, la Sibiu. A fost primarul Sibiului, din 2000 până în 2012, a fost profesor de fizică și inspector școlar înainte de a deveni primar.  În 2009, după căderea primului guvern Emil Boc, Iohannis a fost propus de către Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat pentru funcția de premier, însă președintele Traian Băsescu a refuzat să-l nominalizeze.

'M-am născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie modestă de saşi transilvăneni. Deși părinții mei au emigrat în anii ’90 în Germania, eu am ales să rămân în Sibiu. Am urmat cursurile Facultății de Fizică din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca și, începând cu anul 1983, mi-am îndeplinit visul de a mă afla de cealaltă parte a catedrei la liceul în care am studiat. Am predat la mai multe şcoli şi licee din Sibiu, inclusiv la Colegiul Național Samuel von Brukenthal', după care, până în anul 2000, am activat ca inspector general în același domeniu educațional care mi-a adus cele mai mari satisfacții', povestește Klaus Iohannis, pe Facebook.

Începând cu anul 1990, Iohannis a devenit membru al Forumului Democrat German din România. Pe 20 februarie 2013, a semnat adeziunea la Partidul Național Liberal.

'Astăzi, în calitate de președinte ales al românilor, port o imensă onoare. Port, de asemenea, o uriașă responsabilitate – aceea de a aduce România pe drumul drept, de a o transforma într-un stat de drept autentic, prosper și demn. Îmi doresc ca fiecare român să se simtă în țara lui ca acasă, o casă pe care o iubești și de care ești mândru', a spus Iohannis.

În scurtul său mandat de președinte al partidului, a format o alianță cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni între cele două partide. Alianța, denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidențiale din 2014.
A devenit președinte în a doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014, când a obținut 54,43% din voturi, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcție Victor Ponta. Sloganul său a fost :'România lucrului bine făcut'.

Președintele este căsătorit cu Carmen Iohannis. Soția sa l-a cunoscut pe Klaus Iohannis când avea 22 de ani, pe vremea studenției, prin intermediul unor prieteni sibieni și s-au căsătorit șapte ani mai târziu, în anul 1989.

Imediat după absolvirea facultății, cei doi au lucrat ca profesori la Agnita și Sibiu. După 1989 ambii dascăli au ajuns să predea la liceele în care fuseseră cândva elevi, la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr', respectiv la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal'.

„Voi fi preşedintele tuturor românilor. Nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie”

'România lucrului bine făcut este angajamentul luat şi cu care pornesc pe acest drum', a spus președintele Iohannis, la preluarea mandatului de președinte.

El mai spunea: 'Cu toții ne dorim o transformare profundă a României în ansamblul său. Schimbările de legislaţie sunt doar un pas. Trebuie schimbate şi mentalităţi. Vreau o Românie în care nu e timp de spectacol.  Îmi doresc o naţiune puternică!'.

În prima parte a mandatului, șeful statului și-a exprimat dorința pentru un alt guvern  dar a anunțat că va colabora „instituțional' cu premierul Victor Ponta.

În luna iunie, DNA a început urmărirea penală a lui Victor Ponta, pentru fapte pe care le-ar fi săvârșit pe vremea când era avocat. Pentru că nu îl putea revoca din funcție, PNL, partidul care l-a sprijinit pe Iohannis în alegeri, a depus două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ponta, ambele eșuate. Gabriel Oprea și partidul acestuia, UNPR, au susținut majoritatea și pe Ponta. Demisia lui Victor Ponta a venit abia la începutul lunii noiembrie, după ce a fost cerută de zeci de mii de români ieșiți în stradă în urma tragediei de la clubul Colectiv.

În urma consultărilor, Klaus Iohannis a nominalizat un tehnocrat, pe Dacian Cioloș. A fost primul Guvern tehnocrat din istoria post-decembristă și singurul cu care președintele Iohannis a colaborat. După alegerile din 2016, PSD, în coaliție cu ALDE au câștigat majoritatea parlamentară. Prima propunere de premier a coaliției, Sevil Shhaideh a fost respinsă de șeful statului astfel că PSD a venit cu propunerea Sorin Grindeanu.

Primul an de mandat a fost marcat de un adevărat turneu internațional al președintelui, care a vizitat aproximativ 15 state, precum și SUA. În prima parte a mandatului, șeful statului s-a lovit de criza imigrării și introducerea cotelor obligatorii de imigranți. Președintele a fost criticat pentru că nu a avut o reacție promptă. nițial, România a respins ideea cotelor obligatorii, alăturându-se unui grup de state care nu a avut însă câștig de cauză. Ulterior, România a precizat că aceste cote pot fi atinse și acceptate.

Retragerea încrederii acordate premierului Viorica Dăncilă, la învestirea în funcție; Războiul dintre Palate și amenințarea suspendării din funcție

În decurs de un an, PSD a reușit performanța de a schimba doi premieri, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, care au pierdut sprijinul politic al partidului și au fost schimbați, primul prin moțiune de cenzură depusă de Putere împotriva propriului Executiv. Și Mihai Tudose a intrat în dizgrația lui Liviu Dragnea și a demisionat, după șase luni de mandat. În ianuarie 2018, PSD o propune premier pe Viorica Dăncilă, europarlamentar PSD din partea organizației Teleorman și o apropiată a lui Liviu Dragnea.

Klaus Iohannis a anunțat de la Palatul Cotroceni că oferă o ultimă șansă actualei majorități parlamentare, semnând decretul de numire a Vioricăi Dăncilă în funcție.  Din acel moment, colaborarea cu Palatul Victoria și cu președinții celor două Camere a fost din ce în ce mai deficitară și a culminat cu anunțul lui Liviu Dragnea, potrivit căruia Guvernul a semnat un memorandum pentru mutarea Ambasadei din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, fără consultarea șefului statului.

Președintele a anunțat de la Palatul Cotroceni că îi retrage încrederea premierului și îi cere demisia, pentru că nu face față funcției de șef al Executivului.

A urmat decizia ministrului Justiției de revocare din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Președintele a anunțat că nu dă curs acestei decizii, în baza atribuțiilor pe care le are, potrivit Constituției. Premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR cu un conflict instituțional, iar CCR a decis că șeful statului este obligat să o revoce din funcție pe Kovesi.

Șeful statului a anunțat că va analiza argumentele Curții Constituționale, înainte de a semna revocarea șefei DNA. A vorbit despre nevoia unei consultări politice, cu toate instituțiile, pe tema revizuirii Constituției și a independenței procurorilor. Și nu a exclus nici un referendum pentru ca românii să decidă ce fel de oameni vor în fruntea statului.

Reacția PSD a venit imediat. Președintele riscă suspendarea din funcție, în această vară.

Iohannis și elefanții din cameră: Ordonanța de grațiere și Ordonanța de modificare a codurilor penale

De atlfel, președintele anunțase deja intenția de a declanșa un referendum național pe teme de justiție. Pe 13 februarie 2017, Parlamentul a adoptat, cu unanimitate de voturi, aviz favorabil pentru referendumul anticorupție cerut de președintele Iohannis. Acesta a rămas în stand-by, iar acum reapare în discuție.

Decizia președintelui de a chema românii la referendum a venit în urma atacului coaliției aflate la guvernare, care a dorit să trecă, prin Ordonanță de Urgență, modificările la Codurile penale și legea grațierii.

Șeful statului a descins atunci la ședința de Guvern și a făcut o declarație care a rămas în istorie:

'Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere dar nu se vede. Sunt doi elefanți, ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață. Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor a fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni grațierea și modificarea codurilor penale', a declarat Klaus Iohannis, atunci.

În ianuarie, președintele iese în stradă, alături de mii de bucureșteni care protestau față de deciziile Guvernului și ale majorității parlamentare, în privința legilor penale.

'Am fost în Piaţa Universităţii, alături de miile de români, ca să-mi arăt indignarea. O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislaţia din România, vrea să slăbească statul de drept. Or, aşa ceva nu se poate admite! Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate şi să continue fărădelegile. Românii, pe bună dreptate, sunt indignaţi', spunea președintele, care a apărut în mijlocul protestatarilor îmbrăcat într-o geacă roșie.

În replică, contestatarii săi au organizat proteste la Palatul Cotroceni, printre participanţi numărându-se şi deputatul PSD Liviu Pleşoianu, care şi-a exprimat nemulţumirea că şeful statului „o acoperă” pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Șefui statului își anunțase în nenumărate rânduri susținerea pentru Laura Codruța Kovesi. Klaus Iohannis a spus că nu vede motive pentru revocarea șefei DNA.

Scandalul caselor și momentul 'Ghinion', precum și scena 'Paltonului', controversele mandatului său

O vulnerabilitate a președintelui a constituit-o tema legată de casele sale. Președintele Iohannis deținea, în 2014, împreună cu soţia sa, Carmen, şase imobile în municipiul Sibiu, trei case şi trei apartamente la casă și câștiga din chiriile pentru aceste case. PSD a folosit acest subiect pentru a-l ataca pe președinte, de-a lungul mandatului său.

'Salariul de profesor a contat foarte puţin, mediaţiile au contat un pic. Soţia mea şi cu mine am pornit de la un apartament de patru camere, la bloc, în centrul Sibiului, plus banii adunaţi de la nuntă, din care am reuşit să ne cumpărăm casa în care locuim şi azi. Am cumpărat-o pe bucăţi, după care am reuşit să cumpăr apartamentul din zona în care am locuit înainte, pe legea care permitea vânzarea locuinţelor de stat în condiţii avantajoase. Acela a fost efectiv din rate plătite din salariu. Pentru prima casă, pentru diferenţă, am muncit mult, după care am avut ocazia să cumpărăm jumătate de casă de la un prieten care o moştenise, spunea Iohannis, înainte să ajungă președinte, într-un interviu.
Liderul PSD, Liviu Dragnea l-a atacat pe Iohannis, de nenumărate oric, pomenind de casele acestuia: 'Probabil că numai cei care iau câteva case de la stat prin fals pot sta acolo (în conducerea statului – n. red.)', a declarat Liviu Dragnea, după ce Klaus Iohannis a spus că o persoană cercetată penal nu are ce căuta în fruntea statului.
Președintele a avut și gafe în mandatul său. În 2014, întrebat ce gândeşte un profesor când aude că un alt cadru didactic a putut cumpăra din salariu şase case, prezidenţiabilul ACL, Klaus Iohannis, a răspuns 'ghinion'. După ce moderatorul a întrebat: 'ghinion pentru cine', după câteva secunde de tăcere, liderul PNL a completat răspunsul: 'ghinion pentru mine'. Afirmația sa a fost taxată de-a lungul timpului de adversarii politici.
Ulterior, Iohannis a anunțat că îşi cere scuze public pentru afirmaţia referitoare la profesori în care a folosit termenul „ghinon” când a vorbit despre cei care nu şi-au putut lua case din meditaţii, precizând că a fost o declaraţie nefericită, într-o zi proastă a sa.

În ianuarie 2015, Klaus Iohannis a câștigat procesul cu Agenția Națională de Integritate, care l-a acuzat că a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acționarilor de la societățile Apă Canal și Piețe.

Dosarul se afla pe rol în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014. De asemenea, în noiembrie 2015, Klaus Iohannis a pierdut în instanță o casă în centrul Sibiului.

Celebră a rămas și scena 'Paltonului'. În februarie 2015, președintele efectua prima vizită externă în Franța. La aeroportul din Paris, în timp ce stătea în picioare lângă maşină, președintele Iohannis şi-a dat jos paltonul. Pentru că niciun ofiţer SPP francez nu s-a apropiat să îl ajute, Iohannis a aruncat haina pe plafonul maşinii.

Imediat a intervenit Lucian Pahonţu, şeful SPP-ului, care i-a ridicat haina preşedintelui şi a pus-o în braţele altui ofiţer.

Sursa foto: Facebook
Loading...
Comentarii