Legea “sinecurilor”. Câte instituţii ale statului sunt conduse de șefi puși în funcții prin împuternicire, fără concurs

În prezent, potrivit legii, instituţiile publice şi autorităţile din România pot fi administrate sau conduse de persoane care nu au dat concurs pentru posturile respective. Metoda se numeşte “împuternicire” şi este aplicată cu avizul unei instituţii conduse politic, aflată în curtea Guvernului.

Numirea fără concurs în funcţii de conducere se face cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, o autoritate guvernamentală care a fost transferată, recent, de la Ministerul Afacerilor Interne, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice. Această schimbare, prin care instituţia este subordonată direct ministrului Paul Stănescu, s-a făcut printr-o Hotărâre de Guvern adoptată pe 15 februarie 2018.

Cum funcţionează împuternicirea

„Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante (…) se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile de studii şi de vechime în specialitatea studiilor pentru ocuparea funcţiei publice”, se arată în actul normativ promulgat în 1999.

Cu alte cuvinte, orice angajat eligibil din cadrul instituţiei sau autorităţii poate fi numit direct în postul respectiv, fără a da concurs, doar prin semnătura şefului de instituţie direct ierarhic. Sau, în termeni mai specifici, prin semnătura ordonatorului de credite care decide, în ultimă instanţă, dacă scoate sau nu la concurs postul respectiv.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Câţi “împuterniciţi” sunt la butoanele instituţiilor statului

Cotidianul Libertatea a solicitat de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici(ANFP) informaţii cu privire la numărului de posturi la nivel naţional pentru care autorităţile sau instituţiile publice nu au organizat concursuri de recrutare şi pentru care s-au emis avize de ocupare temporară.

Reprezentanţii ANFP au transmis că 3.959 de funcţii publice au avut nevoie în 2017 de avizul autorităţii. Cele mai multe au fost pentru posturi de şefi de serviciu – 1.754, pe locul doi au fost posturile de directori şi funcţiile asimilate – 1.240 şi doar 147 pentru funcţii de înalţi funcţionari publici au avut nevoie de girul ANFP.

În 2018, volum dublu de avize

Mai mult, în primele şase luni ale acestui an, 2.329 de funcţii publice de conducere au avut nevoie de avizul ANFP pentru a fi ocupate fără concurs. Cele mai multe sunt funcţiile de şefi de serviciu – 1113, urmate de funcţii de directori – 595 şi funcţii de şefi de birou – 479.

Un calcul simplu arată că, dacă tendinţa rămâne aceeaşi, numărul de avize date până la finalul anului îl va depăşi pe cel din 2017, ajungând astfel la aproape 5.000 de funcţii de conducere ocupate de persoane care nu au susţinut vreun concurs.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Rotaţia celor două cadre

Cât priveşte perioada pentru care se dă avizul, aceasta este de şase luni, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu încă trei luni , “în mod excepţional(…) dacă autoritatea sau instituţia publică a organizat concurs de recrutare sau promovare şi funcţia publică nu a fost ocupată, în condiţiile legii”.

Asta în condiţiile în care “legea nu distinge un număr de avize care pot fi acordate în această situaţie, ci doar perioada pentru care se poate dispune exercitatea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante”.

Tradus, asta înseamnă că două persoane care au vechimea şi studiile necesare pot ocupa, în tandem, o funcţie de conducere publică, an de an, fără a da concurs. Este suficientă “recomandarea” şefului de instituţie, care poate fi ori primar, ori preşedinte de consiliu judeţean, ori secretar de stat sau ministru.

Politica ANFP

Conducerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici este asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, care, la rându-i, este ajutat de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat. Ambii sunt numiţi prin decizia prim-ministrului, la propunerea ministrului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

În prezent, instituţia care dă avize pentru numirea fără concurs a funcţionarilor pe diverse posturi din administraţia publică este condusă de Vasile-Felix Cozma, care este secondat de Andreea Arcan, fiica senatoarei PSD de Neamț Emilia Arcan. Numele Andreei Arcan a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, la scurt timp după numire. Mai exact, până să ajungă înalt funcţionar al statului român, aceasta a avut o carieră în televiziune, pornind de la proba costumului de baie, în care a fost pusă să prezinte vremea.

În România, potrivit Registrului Naţional al Instituţiilor Publice, există peste 41.000 de astfel de entităţi. Majoritatea sunt şcoli, biblioteci sau grădiniţe, dar printre acestea se numără primării, direcţii municipale, autorităţi, agenţii judeţene sau inspectorate, care, prin definiţie, sunt conduse şi funcţionează cu ajutorul unor aparate complexe de funcţionari.

În prezent, potrivit site-ului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, sunt scoase la concurs, la nivel naţional, 109 funcţii de conducere şi doar 18 funcţii de execuţie.

Citește și:

VIDEO/ Bogdan Ene, neurochirurgul din Franța care vrea să revină acasă. ”Cine spune că nu se gândește să se întoarcă, fie s-a adaptat, fie minte”

Urmărește-ne pe Google News