MENIU CAUTĂ
23 Apr. 2012 09:46

Comoara din adâncuri. Europa în GOANA DUPĂ AUR

Distribuie

AURUL LUMII şi aurul de lângă noi

China, Statele Unite, Australia şi Africa de Sud sunt cei mai mari producători de aur din lume. Potrivit datelor statistice, aceste patru ţări acoperă peste 40% din producţia mondială de aur. Exploatări aurifere există în 85 de ţări din lume.
În Europa, zăcăminte de aur care contează în acest marele ansamblu se găsesc în doar 7 ţări, iar România este una dintre ele.

În 2010, Europa a produs 34,6 tone de aur

  1. Turcia – 17 tone
  2. Suedia – 6,3 tone
  3. Finlanda – 5,7 tone
  4. Bulgaria – 2,5 tone
  5. Polonia – 0,8 tone
  6. Grecia – 0,6 tone
  7. Altii – 1,7 tone

În prezent, în România nu mai există niciun producător de aur. Mai multe proiecte de minerit aurifer sunt în curs de avizare de către autorități, cel mai mare dintre ele fiind cel de la Roșia Montană, de unde urmează să fie extrase 314 tone de aur. Prin pornirea acestui proiect, Romania ar deveni cel mai mare producator de aur din Uniunea Europeana, trecând înaintea unor țări precum Finlanda, Suedia sau Spania.

Lider în producția europeană de aur, Finlanda crede în metalul galben

Mineritul este o activitate cu vechime în Finlanda, dar nordicii au intrat relativ recent, mai exact în anii ’80, în competiţia „Goana după aur”. După ce au evaluat potenţialul resurselor minerale, au trecut la identificarea şi dezvoltarea exploatărilor miniere non-energetice. În mai puţin de 20 de ani, finlandezii au urcat în topul european al producătorilor de aur, iar în ultima perioadă îl şi domină. Mineritul metalifer a ajuns să acopere 15% din PIB-ul Finlandei, aproape de nivelul ţărilor cu mari resurse minerale, cum este Australia.
La aproape fiecare doi ani se deschide o nouă exploatare. Finlanda şi-a dublat producţia în ultimii zece ani de la circa 4 tone la jumătatea deceniului trecut, la aproximativ 7 tone de aur în 2009.
Kittila, considerată cea mai mare mină din UE, s-a deschis în anul 2006, când uncia de aur era cotată la 600 de dolari. Evaluată la trei milioane de uncii, aproximativ 90 tone de aur pur, mina este dezvoltată printr-o subsidiară, deţinută 100% de compania canadiană Agnico-Eagle.

Suedia şi febra modernă a aurului

În 2008, descoperirea unor noi zăcăminte aurifere în nordul Suediei avea să declanşeze o adevărată „„noua goană după aur”, după cum o numeau la vremea respectivă suedezii înşişi.
Pentru Lyckelse, un orăşel din provincia Vasterbotten cu o populaţie de 9.000 de locuitori, deschidere unei mine noi în 2004 şi, apoi, perpectivele unei alte exploatări au fost, nu numai la propriu, ci şi la figurat o adevărată mină de aur.  Reprezentanţii municipalităţii spuneau că interesul pentru regiune a explodat, iar oraşul se bucură de investiţii fără precedent.

Mineritul așteaptă să renască în România

Recunoscuta pentru bogatia resurselor sale minerale, Romania traieste azi din amintiri. Înainte de 1990 regimul comunist impusese o politica industriala axata exclusiv pe resurse interne, ceea ce a dus la crearea unor uriase capacitati de productie care nu mai corespund azi, in primul rand, cererii interne. Pana spre sfarsitul deceniului trecut s-a mai pastrat modelul comunist al comenzilor statului pentru companiile de stat. Cea mai mare mina de aur, cea de la Rosia Montana, a fost inchisa in 2006. Tehnologia utilizată nu mai permitea extragerea rentabila a aurului in concentratie redusa dintr-un zacamant exploatat timp de 2000 de ani. În așteptarea avizelor, Roșia Montană visează la momentul când ar face din România primul producător de aur al Uniunii Europene, odată cu redeschiderea minei din Apuseni.
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) estimeaza ca subsolul Romaniei ar mai putea oferi peste 20 de miliarde de tone de resurse minerale neexploatate in prezent (minereuri neferoase 2,2 miliarde tone, feroase 58,6 milioane tone, sare 16,96 miliarde tone, nemetalifere 292,8 milioane tone, nisip si pietris (456,9 milioane tone)  roci ornamentale (34,5 milioane tone din care 6, 39 milioane tone marmura etc). Au fost identificate 1900 de zacaminte cu potential de exploatare.
Pentru investitorii din sectorul mineritului de interes sunt, deocamdata, doar metalele pretioase. Optiunile ferme de prospectare, explorare sau exploatare vizeaza aproape exclusiv zacamintele aurifere. Licente de exploatare au primit doar doua companii: Rosia Montana Gold Corporation SA (la Rosia Montana, judetul Alba) si Deva Gold SA (la Certejul de Sus, judetul Hunedoara), dar deocamdată aceste mine nu sunt operaționale.

În Bulgaria, licențele pentru exploatarea aurului și argintului se dau pe bandă rulantă

Bulgaria își continuă ofensiva în industria minieră, ca o modalitate de atragere a investițiilor străine și de creștere a economiei – o soluție spre care România se îndreaptă foarte timid. Ministerul Economiei, Energiei și Turismului de la Sofia a anunțat anul trecut descoperirea a două zăcăminte de aur și argint, cu rezerve de peste 100 de tone fiecare. Lucrările de explorare au fost efectuate de două subsidiare ale companiei canadiene EuroMax Resources. Trace Resources a lucrat la Rakitovo, în sudul Bulgariei, iar EuroMax Services, la Tran, în vestul Bulgariei. Studiul subsolului a durat șapte ani.
În prezent, în Bulgaria funcționează mina de la Celopeci, în vestul țării, în urma unei investiții a companiei canadiene Dundee Precious Metals. Aici se extrag anual 1,5 milioane de minereu brut, care conține cupru, argint și aur. Concentratul obținut în instalațiile din apropierea minei este trimis pentru procesare în Namibia. O altă subsidiară a Dundee Precious Metals a primit, în februarie 2011, o licență de exploatare a aurului pentru zăcământul Khan Krum, de lângă Krumovgrad, în sudul Bulgariei. Rezervele estimate sunt de peste 25 de tone. În octombrie anul trecut, compania Balkan Mineral and Mining a obținut o licență de explorare pentru metale prețioase în alte două zone din sudul Bulgariei – Topolovgrad și Galabovo.

Loading...
Comentarii