18 Aug. 2013 14:53 , de Geo Berciu

România este REPUBLICĂ, dar are 3 REGI şi UN ÎMPĂRAT! Vezi care sunt MARILE CASE REGALE!

Distribuie

Regele Mihai

Singura Casă Regală recunoscută ca atare în România este cea al cărui reprezentant este Regele Mihai. Chiar dacă acum este doar un titlu onorific, fostul Principe de Hohenzollern a condus România în această calitate. El a devenit pentru prima dată rege al României după moartea bunicului său Ferdinand, în urma renunțării la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. Detronat de tatăl său, după doar trei ani de domnie sub regență, a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea forțată a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul progerman al mareșalului Ion Antonescu. După colaborarea României cu Germania în al Doilea Război Mondial și după ce forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, a fost constrâns să abdice la 30 decembrie 1947 și s-a stabilit la Versoix (Elveția).

În 1992, la trei ani după revoluția Română din 1989 prin care a fost înlăturat guvernul comunist, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară.

Dacă lucrurile sunt clare în ceea ce priveşte titulatura regelui Mihai, discutabile sunt următoarele „Case Regale” din România.

„Regele” Dan Stănescu

Ilie Badea Stănescu (poreclit „Tortică”) (n. 29 iulie 1952, comuna Humele, județul Argeș – d. 24 decembrie 2007, Costești) a fost un conducător al rromilor, care s-a autoproclamat în anul 2003 ca „Rege Internațional al tuturor rromilor creștini de pretutindeni”. El a fost încoronat de către patru preoți ortodocși, în Catedrala Episcopală de la Curtea de Argeș

Dan Stănescu a „moştenit” titlul de rege, ca şi o mare parte a averii, de la tatăl său, Ilie Badea Stănescu, zis Tortică, care a murit în 2007. Atunci, în cele trei zile de priveghi, Consiliul de Coroană al Casei Regale de la Costești a decis cu unanimitate de voturi, ca urmașul la tron al regelui decedat să fie prințul Dan, fiul cel mai mare al regelui. Prezent la funeraliile „regelui”, împăratul rromilor, Iulian Rădulescu, a emis un decret prin care a dispus și a recunoscut înscăunarea lui Dan Stănescu ca rege al rromilor de pretutindeni.

Înainte de înmormântare, în curtea Palatului de Aramă de la Costești, Dan Stănescu a fost așezat pe tron și a primit coroana regală cu nestemate a tatălui său (care cântăreşte peste un kilogram de aur de 24 de karate şi care este păstrată la BNR), în prezența primarului orașului Costești, Dan Vasile, a împăratului rromilor, Iulian Rădulescu, a Consiliului rromilor de la Sibiu și a peste 1.000 de țigani veniți să-l conducă pe „rege” pe ultimul drum. Dan Stănescu și-a pus coroana de aur a tatălui său, inelul pentru închinare și rugăciune și lanțul cu cruce, dăruit în 2003 lui Ilie Badea Stănescu de Patriarhia Ortodoxă Română.

„Regele” Cioabă

Florin Cioabă, „regele” rromilor, decedat astăzi, a fost fiul lui Ion Cioabă, (1935-1997), bulibașă al romilor din România, care s-a autoproclamat în anul 1992 ca „rege internațional al romilor”, în opoziție față de regele Cioabă care a trecut la Cultul Penticostal.

Tatăl său, Ion Cioabă a decedat în urma unui infarct miocardic în 1997. Florin Cioabă a fost singurul fiu al acestuia şi a fost moştenit, conform legilor etniei, titlul de „rege al ţiganilor de pretutindeni”.

Ca și tatăl său, și Florin Cioabă a purtat coroană de aur și sceptru din aur masiv, împodobit cu rubine și smaralde, dar afirmă că „cea mai importantă funcție a mea este aceea că mă consider un umil lucrător al Domnului Iisus Hristos”, declara acesta.

Acestuia îi va urma la „tron”, în urma unui „Consiliu de coroană”, fiul lui, Dorin.

„Împăratul” Iulian

Iulian Rădulescu (n. 1938) este un conducător al rromilor, care s-a autoproclamat în anul 1993 ca „Împărat al rromilor de pretutindeni”.

După o perioadă de certuri cu „regele” Ion Cioabă, Iulian Rădulescu a semnat cu „regele” un pact neoficial de neagresiune la data de 10 februarie 1997.

La data de 6 martie 1997, Iulian Rădulescu a anunțat că a emis un decret pentru crearea primului stat al minorității rromilor, cu numele simbolic de Cem Romengo, în orașul Târgu Jiu, din sud-vestul României. În opinia sa, „acest stat are o valoare simbolică și nu aduce atingere suveranității și integrității teritoriale a României. Nu va avea armată și nici frontiere”. El a solicitat statului român să li se recunoască țiganilor dreptul de proprietate asupra acestui teritoriu.

Loading...
Comentarii