De Mircea Barbu,

La începutul lunii septembrie, Libertatea publica un material pornind de la cazul Roxanei Cozorici, o româncă în vârstă de 35 de ani stabilită în Regatul Unit.

Împreună cu familia sa, soțul și cei doi copii minori, femeia a aplicat pentru rezidență în Marea Britanie, o procedură obligatorie pentru toți cetățenii UE care vor să rămână pe teritoriul Regatului Unit după 31 octombrie, ziua în care britanicii vor părăsi Uniunea cu sau fără un acord Brexit.

Doar că Roxana nu a primit rezidență deplină (așa-numitul statut “settled”). La acea vreme, printr-un mesaj sec, Home Office (departamentul guvernului britanic responsabil de acordarea rezidenței) a anunțat-o că aplicația i-a fost acceptată pentru statutul de „pre-settled” o formă de rezidență cu mult mai puține drepturi și libertate de mișcare.

Motivul? În sistemul lor, românca figura cu perioade lipsă din cei minimum 5 ani pe care ar fi trebuit să-i petreacă în Marea Britanie ca să se califice pentru rezidență deplină.

Doar că femeia a susținut că a lucrat și a locuit tot timpul în Regat, fără întreruperi. Cu excepția (permisă în aplicație) unor vacanțe scurte în România.

Roxana Cozorici nu e singura care a primit o astfel de scrisoare. În ultimele luni, redacția a documentat cazurile multor români aflați în aceeași situație: sute de compatrioți primesc o formă de rezidență inferioară fără a li se oferi nicio explicație.

Efectul concret asupra vieții românilor?

Cu 40 de cazuri COVID la personal, managerul Spitalului Universitar spune că ”șefii de secție nu se înțeleg unii cu alții” și a decis ”imixtiune militară”
Recomandări

Cu 40 de cazuri COVID la personal, managerul Spitalului Universitar spune că ”șefii de secție nu se înțeleg unii cu alții” și a decis ”imixtiune militară”

 

Cum aplicația electronică nu funcționează tot timpul, iar explicațiile pe care oamenii le primesc sunt adeseori insuficiente, mulți imigranți, inclusiv români, abandonează procesul și riscă inclusiv deportarea.

La câteva zile după ce a apărut articolul, am fost contactată de către cei de la Home Office. Mi-au spus că ar dori să mă ajute, așa că le-am povestit ce și cum.

Roxana Cozorici pentru Libertatea:

Deși inițial au cerut o serie de documente, după ce cazul femeii a fost făcut public, oficialii britanici au dat înapoi și s-au mulțumit cu o simplă scrisoare de la medicul de familie, care să ateste că Roxana a fost pacienta lor în ultimii 5 ani.

Astăzi (n.r.- vineri), pe la ora prânzului, m-au contactat din nou cei de la Home Office și mi-au spus că mi-au schimbat statutul din pre-settled în settled. Sunt super încântată de veste!

Roxana Cozorici, rezident în Marea Britanie
Scrisoarea primită de româncă din partea Home Office

Reprezentanții Home Office nu au putut fi contactați pentru o poziție.

Diferențele dintre statutul pre-settled și cel settled. Avantaje și dezavantaje

Principalele diferențe între settled și pre-settled sunt legate de:

Interviu cu infirmiera care s-a enervat după ce Arafat a spus la Antena 3 că nu au nevoie de echipament: ”Afirmația lui Raed Arafat e de o inconștiență pură”
Recomandări

Interviu cu infirmiera care s-a enervat după ce Arafat a spus la Antena 3 că nu au nevoie de echipament: ”Afirmația lui Raed Arafat e de o inconștiență pură”

 
  • perioada de timp pe care o persoană o poate petrece în afara țării câtă vreme are statut de rezident
  • drepturile pe care copiii săi le au la naștere
  • accesarea serviciilor sociale, cum ar fi ajutorul de șomaj, alocații
  • subvenții menite să ajute rezidenții într-o perioadă mai dificilă din viața lor.

Conform Ministerului Afacerilor Externe, într-un răspuns adresat ziarului Libertatea, “obținerea statutului pre-settled sau settled conferă cetățenilor români aceleași drepturi pe care le au și în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic și cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii”.

Cu statut pre-settled, o persoană poate sta în afara Regatului Unit maximum 6 luni, pe când una cu statut settled poate pleca pe o perioadă de până la 5 ani fără să-și piardă rezidența.

MAE avertizează că, “după acumularea a cinci ani de ședere continuă pe teritoriul britanic, cetățenii care au obținut statutul pre-settled trebuie să facă demersurile necesare pentru a solicita statutul settled, care nu va fi acordat automat”.

6 pacienți pozitivi și un deces la centrul de dializă Fresenius din Ialomița. Autoritățile nu au anunțat nimic până acum
Recomandări

6 pacienți pozitivi și un deces la centrul de dializă Fresenius din Ialomița. Autoritățile nu au anunțat nimic până acum

 

Copiii, afectați de statutul părinților

Însă cel mai important aspect este cel legat de copiii născuți din părinți cu una dintre cele două forme de rezidență. Dacă părinții au statutul settled, copiii născuți în Marea Britanie după obținerea acestui statut vor primi automat cetățenia britanică.

Însă dacă unul dintre părinți are statutul pre-settled, copiii vor primi statut pre-settled, nu cetățenie. Mai mult, persoanele care au obținut statutul settled pot accesa toate tipurile de beneficii sociale fără a furniza dovezi suplimentare privind eligibilitatea.

Cetățenii UE care nu s-au înregistrat la timp pentru statutul de ședere în Regatul Unit vor fi deportați după Brexit.

Brandon Lewis, adjunct al ministrului britanic de Interne:

Oficialul britanic a lansat acest avertisment într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt. El a spus că cetățenii UE vor fi nevoiți să părăsească Regatul Unit, chiar dacă îndeplinesc criteriile pentru un permis de ședere, dacă nu au aplicat la timp pentru obținerea lui, potrivit BBC.

Ministerul de Interne britanic a transmis că 1,8 milioane de europeni s-au înregistrat deja în Sistemul de înregistrare a cetățenilor din Uniunea Europeană în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit.

Dintre aceștia, 280.000 sunt cetățeni români, după cum arată datele transmise de Ministerul român al Afacerilor Externe. Termenul maxim pentru a aplica este 31 decembrie 2020, în cazul unui Brexit fără acord, şi 30 iunie 2021, în cazul unui Brexit cu acord.

Românii, italienii şi polonezii sunt cei mai numeroşi solicitanţi ai statutului de rezident permanent („settled status”) în Regatul Unit, conform datelor din perioada de testare a procesului de legalizare a statutului cetăţenilor comunitari care doresc să rămână în această ţară după Brexit, relatează Agerpres.

Citeşte şi:

Cetățenii UE care nu s-au înregistrat la timp pentru statutul de ședere în Regatul Unit vor fi deportați după Brexit

280.600 de cetăţeni români au cerut obţinerea noului statut în Marea Britanie înainte de Brexit

Românii sunt a doua cea mai numeroasă comunitate din Marea Britanie. Aproape 189.000 s-au înregistrat pentru noul statut post-Brexit

Temperatura la care noul coronavirus poate muri în doar câteva minute, în condiții de laborator
GSP.RO

Temperatura la care noul coronavirus poate muri în doar câteva minute, în condiții de laborator

Horoscop 6 aprilie 2020. Leii pot deveni ușor un exemplu pentru cei din jur
HOROSCOP

Horoscop 6 aprilie 2020. Leii pot deveni ușor un exemplu pentru cei din jur