Primul mare summit de pace pentru Ucraina. Cine participă la discuţii şi cine reprezintă România

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, preşedintele francez, Emmanuel Macron şi liderii Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Canadei şi Japoniei se numără printre cei care și-au confirmat prezența la summitul care are loc la hotelul Bürgenstock, de lângă stațiunea montană elvețiană Lucerna.

Galerie foto cu pregătirile din stațiunea elvețiană, înainte de startul summitului:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

India, care a ajutat Moscova să supravieţuiască şocului sancţiunilor economice, este aşteptată să trimită o delegaţie, în timp ce Turcia şi Ungaria, care întreţin legături cordiale cu Rusia, vor fi reprezentate de miniştrii lor de externe.

Dar, în ciuda lunilor de lobby intens din partea Ucrainei şi a Elveţiei, alţi lideri nu vor fi prezenţi, în special China, un consumator-cheie de petrol rusesc şi un furnizor de bunuri care ajută Moscova să îşi menţină baza de producţie, notează Reuters, potrivit news.ro.

„Această reuniune reprezintă deja un rezultat”, a declarat marţi Zelenski la Berlin, înainte de startul summitului de pace. El a recunoscut în acelaşi timp provocarea de a menţine sprijinul internaţional pe măsură ce războiul declanșat de Rusia a intrat deja în al treilea an.

Recomandări

„The last tour”cu Florin Piersic. Legendarul actor își pregătește oficial ieșirea din scenă cu o serie specială de evenimente EXCLUSIV

Nouăzeci şi două de ţări şi opt organizaţii sunt reprezentate la summitul din Elveția, dintre care 57 la cel mai înalt nivel, de șef de stat sau de premier.

Organizatorii, care pregătesc o declaraţie comună, s-au străduit să găsească un echilibru între condamnarea acţiunilor Rusiei şi asigurarea unui număr cât mai mare de participanţi, spun diplomaţi pentru Reuters.

Un proiect final al declaraţiei summitului se referă la „războiul” Rusiei împotriva Ucrainei şi subliniază, de asemenea, angajamentul faţă de Carta ONU şi respectarea dreptului internaţional.

Arabia Saudită, următoarea gazdă?

Elveţia doreşte ca summitul să pregătească terenul pentru un „viitor proces de pace” la care să ia parte și Rusia şi să stabilească ce ţară ar putea prelua iniţiativa pentru următoarea fază. Mai mulţi diplomaţi au declarat că Arabia Saudită este printre favoriţi, fiind posibile şi alte state din Orientul Mijlociu.

Volodimir Zelenski a vizitat miercuri Arabia Saudită pentru a discuta despre summit cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman. Arabia Saudită va fi reprezentată în Elveția la nivel de ministru de externe.

Ideea unui summit a fost lansată iniţial după ce președintele ucrainean a prezentat un plan de pace în 10 puncte la sfârşitul anului 2022.

Recomandări

Misiunea unității speciale „S” din cadrul Securității: identificarea autorilor de „înscrisuri dușmănoase”. Mesaj către Nicolae Ceaușescu: „Ne-a ajuns cuțitul la gât”.

Ulrich Schmid, politolog şi expert în Europa de Est la Universitatea din St. Gallen, a declarat că summitul pare să fie până acum „un sac mixt”, având în vedere demonstraţia de susţinere care vine din unele părţi şi absenţa Chinei. „Atunci se pune întrebarea: este pacea cu adevărat realizabilă?”, a adăugat Schmid. „Atâta timp cât (preşedintele rus Vladimir – n.r.) Putin este la putere, va fi dificil”, este de părere expertul elvețian.

Rusia desconsideră summitul din Elveția

Putin a declarat vineri că Rusia va înceta focul şi va intra în discuţii de pace dacă Ucraina va renunţa la ambiţiile sale legate de NATO şi dacă îşi va retrage forţele din patru regiuni ucrainene revendicate de Kremlin după ce le-a anexat ilegal, și anume Donețk, Herson, Luhansk și Zaporojie.

Conducerea de la Kiev a declarat în mod repetat că integritatea teritorială a Ucrainei nu este negociabilă. În ceea ce privește ultima „ofertă de pace” anunțată de Putin, Zelenski a descris-o drept un ultimatum ce nu diferă de mesajele din trecut și nu prezintă nicio încredere.

„Este acelaşi lucru pe care Hitler obişnuia să-l facă. El (Putin – n.r.) nu se va opri”, a comentat președintele ucrainean, cerându-i din nou liderului de la Kremlin să-și retragă trupele din Ucraina.

Recomandări

În ce stare au lăsat „tricolorii” vestiarul de la Priștina, după 3-0 cu Kosovo. „România a trecut pe aici!” | VIDEO

Rusia, care a masat sute de mii de soldaţi în Ucraina începând cu 24 februarie 2022, a calificat drept „inutilă” ideea unui summit la care nu este invitată.

Kremlinul îşi prezintă așa-zisa sa „operaţiunea militară specială” din Ucraina ca parte a unei lupte mai ample cu Occidentul, despre care susține că vrea să îngenuncheze Rusia. Kievul şi Occidentul denunță acest nonsens şi precizează că regimul condus de Putin duce un război ilegal, imperialist, de cucerire de teritorii.

Având în vedere astfel de diferenţe puternic înrădăcinate, summitul se va concentra asupra unor părţi ale planului lui Zelenski suficient de largi pentru a fi acceptabile pentru majoritatea, dacă nu pentru toţi participanţii. Printre acestea se numără necesitatea de a garanta securitatea alimentară, siguranţa nucleară, libertatea de navigaţie, schimburile de prizonieri şi întoarcerea copiilor, au declarat unele surse oficiale.

China și Brazilia au propriul plan de pace

Între timp, China, împreună cu Brazilia, promovează un plan de pace separat pentru Ucraina, care solicită participarea ambelor părţi aflate în conflict. Moscova şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile Beijingului de a pune capăt conflictului.

Kievul nu şi-a ascuns frustrarea faţă de decizia Chinei de a lipsi din Bürgenstock. Zelenski a acuzat chiar Beijingul că a ajutat Rusia să îl perturbe, o ieşire extraordinară împotriva unei superputeri globale cu o influenţă fără egal asupra Moscovei.

În ceea ce priveşte câmpul de luptă, reuniunea are loc în timp ce trupele ruse controlează aproximativ 18% din teritoriul ucrainean, lăsând sate, comune şi oraşe în ruine şi alungând milioane de oameni, pe lângă zeci de mii de morți.

Cine lipsește și cine participă la discuțiile din Elveția

Reuters prezintă principalii actori care participă la discuţiile din staţiunea Bürgenstock.

Ucraina

Preşedintele Zelenski va folosi discuţiile pentru a obţine sprijin pentru poziţia Ucrainei cu privire la trei teme-cheie legate de invazia rusă la scară largă: securitatea alimentară, siguranţa nucleară şi eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor.

Zelenski a făcut presiuni pentru ca discuţiile, organizate de Berna la cererea Kievului, să includă o mare varietate de ţări. Elveţia a invitat peste 160 de delegaţii.

Președinția Ucrainei a declarat că Moscova ar putea fi invitată la summitul următor, în condiţiile Kievului.

Rusia

Oficialii ruşi au caracterizat în mod repetat conferinţa ca fiind inutilă după ce a fost anunţată în ianuarie.

Elveţia a spus în mod repetat că Rusia trebuie să facă parte din procesul de pace. Totuși, țara gazdă nu a invitat partea agresoare, deoarece aceasta din urmă nu avea niciun interes să participe.

Elveţia spune că discuţiile ar trebui să „definească o foaie de parcurs” privind modul de implicare a Rusiei şi Ucrainei în viitor.

China

Beijingul, care are legături strânse cu Moscova, a declarat că nu va merge, descriind participarea ambelor părţi beligerante ca o condiţie prealabilă pentru orice conferinţă de pace substanţială.

Atât SUA, cât şi Ucraina au continuat să facă presiuni asupra Chinei pentru a participa, menţionând că aceasta a luat parte la conferinţe anterioare care au avut ca scop găsirea unei soluţii.

Zelenski a acuzat Beijingul că ajută Moscova să submineze summitul. Deloc surprinzător, China a respins această acuzație.

America de Nord

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, va participa din partea Washingtonului, precum şi consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, Jake Sullivan.

Casa Albă, care a acordat Ucrainei un important ajutor militar, a declarat că Harris va demonstra angajamentul SUA de a „sprijini efortul Ucrainei de a asigura o pace dreaptă şi durabilă”.

Premierul canadian Justin Trudeau va participa, de asemenea, la eveniment.

Europa

Printre ceilalţi participanţi se numără preşedintele francez Emmanuel Macron, care l-a primit pe Zelenski la Paris pe 7 iunie, aceasta fiind a patra vizită a șefului statului ucrainean în Franţa de la lansarea invaziei ruse, la 24 februarie 2022.

Cancelarul german Olaf Scholz va participa, de asemenea, la câteva zile după ce Germania a găzduit o conferinţă pentru a obţine sprijin pentru redresarea Ucrainei, la fel şi premierul britanic Rishi Sunak.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, premierul spaniol Pedro Sanchez, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele polonez Andrzej Duda, cancelarul austriac Karl Nehammer, preşedintele finlandez Alexander Stubb, preşedintele leton Edgars Rinkevics şi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se numără printre ceilalţi participanţi.

Punțile spre Moscova

Ungaria, care a menţinut legături strânse cu Moscova şi a criticat sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, a declarat că îşi va trimite ministrul de externe, la fel ca şi Turcia.

Brazilia va fi reprezentată la nivel de ambasador, după ce președintele țării sud-americane, Luiz Inacio Lula da Silva, s-a întâlnit joi la Geneva cu omoloaga sa elvețiană Viola Amherd. După întrevedere, Amherd a remarcat că Elveția și Brazilia au opinii „diferite” cu privire la războiul din Ucraina.

Rămâne neclar dacă Africa de Sud, o altă parte a grupului BRICS, care include Brazilia, China, India și Rusia, va participa la summitul din Elveția.

„Sudul global” și alții

Elveţia a precizat că aproximativ jumătate din delegaţiile care vor participa sunt din America de Sud, Africa, Asia şi Orientul Mijlociu. Vor participa, de asemenea, premierul japonez Fumio Kishida şi premierul din Singapore, Lawrence Wong.

Australia îl va trimite pe Bill Shorten, ministru pentru sistemul naţional de asigurări de invaliditate şi fost lider al Partidului Laburist, aflat la guvernare. Prim-ministrul australian Anthony Albanese nu a putut participa din cauza unei vizite oficiale a premierului chinez Li Qiang.

Între timp, adjunctul reprezentantului Chinei la ONU a îndemnat Ucraina și Rusia să stabilească o întrevedere bilaterală și să discute despre pace.

Urmărește-ne pe Google News