Putin e dispus să sacrifice economia pentru a-și atinge ambițiile politice. Ce înseamnă asta pentru ruși
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Economia Rusiei este relativ stabilă, în ciuda sancțiunilor din ultimii ani, dar situația individuală a rușilor este mai puțin bună, mai ales în condițiile stagnării veniturilor și a inflației recente. Chiar și așa, Kremlinul pare dispus să riște agravarea acestor probleme pentru a-și atinge miza în relația cu Occidentul, spun experții citați de publicația europeană Politico.
Cuprins:
Temerile privind izbucnirea unui conflict zgâlțâie economia Rusiei. Bursa rusească a căzut abrupt săptămâna trecută, trăgând în jos și rubla.
Toate aceste probleme se adaugă creșterilor de prețuri și faptului că salariile nu au mai fost majorate de ceva vreme.
Dar aceste probleme nu par să îngrijoreze regimul de la Moscova, scrie Politico. De fapt, scrie publicația, retorica Kremlinului sugerează că este dispus să sacrifice economia pentru a îndeplini ambiția lui Putin de a redefini arhitectura de securitate din Europa.
Există argumente care sugerează că deocamdată calculul Moscovei este corect. În ciuda anilor de sancțiuni din partea Vestului și a pandemiei care a urmat și s-a suprapus, economia rusă este mai bine pregătită pentru a supraviețui unei crize.
În plus, Putin nu prea are de ce să se teamă pe plan intern. Opoziția politică a fost sufocată și criticile sunt rare, chiar dacă cetățenii se plâng de scăderea veniturilor, în raport cu cheltuielile.
„Politica externă este mai importantă decât consecințele economice”, explică Serghei Guriev, fost economist-șef la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în prezent profesor la Sciences Po, un critic al guvernului de la Moscova.
„În democrații, astfel de decizii au un preț politic. În Rusia, Putin nu are de ce să se teamă de nemulțumirea publicului. Opoziția a fost zdrobită și el consideră că propaganda și cenzura vor ascunde oamenilor gravitatea situației”, adaugă acesta.
Ce le oferă Putin rușilor
Rusia a mai fost în această situație. După ce a anexat Crimeea în 2014, Occidentul a impus sancțiuni dure Rusiei, lovind puternic rubla, care s-a devalorizat.
Afectată de alte sancțiuni, de prețurile fluctuante la petrol și gaze, dar și de pandemie, rubla nu și-a mai revenit complet.
Problemele economice au schimbat promisiunea implicită făcută de Putin cetățenilor - condiții mai bune de trai, pe fondul reducerii libertăților politice. El le-a oferit, prin urmare, ceva în schimb: visul unui imperiu refăcut.
Putin a început să creadă în misiunea sa istorică potrivit căreia rușii îi sunt datori și că trebuie să îi delege toată responsabilitatea. În mintea lui Putin, dacă merge la război cu Ucraina este decizia lui personală și o chestiune de supraviețuire a Rusiei.Tatiana Stanovaia, fondatoarea firmei de consultanță politică R. Politik:
Putin a oferit un exemplu al felului în care abordează situația săptămâna trecută, după câteva săptămâni de tăcere pe tema crizei din Ucraina.
Vorbind cu atleții care reprezintă țara la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, el a subliniat că „rușii nu se tem de dificultăți”. „Întotdeauna, (dificultățile) ne fac mai puternici, mai uniți și mai încrezători”, a adăgat el.
Situația macroeconomică este bună, situația rușilor - nu chiar
În acest moment, liderul de la Kremlin are motive să fie încrezător. Rusia este mai pregătită financiar decât era în 2014 pentru loviturile economice externe. „Prețurile la petrol sunt mari, iar situația macroeconomică a Rusiei nu are probleme majore. Bugetul este echilibrat”, explică Guriev, fostul economist,
În plus, Rusia are un fond suveran în valoare de aproape 200 de miliarde de dolari, pe care l-ar putea folosi pentru a stabiliza economia.
„Există inflație, dar ar trebui menționat că Rusia are un avantaj major față de alte țări: dacă mărește ratele dobânzii nu va avea probleme să își plătească datoriile suverane”, adaugă expertul.
Pentru rușii de rând, realitatea este mai puțin optimistă. De aproape un deceniu, veniturile au stagnat. Problema a fost parțial rezolvată de creditare, dar efectele negative se văd.
„Când vor fi salariile noastre indexate? Când voi putea să îmi cumpăr un televizor, fără un credit, ci cu bani în mână?”, s-a întrebat o tânără din Rusia într-o postare devenită virală pe TikTok. „În curând va trebui să fac un împrumut doar ca să cumpăr pâine, deoarece salariul meu se evaporă din ziua în care îmi intră în cont”, a adăugat ea.
Într-un sondaj independent, mai bine de 40% dintre cei chestionați au descris situația economică din Rusia drept „proastă” sau „foarte proastă”. De la începutul anului, presa și rețelele sociale au fost inundate de comparații de prețuri. Concluzia generală: pentru mulți ruși, inflația resimțită este mai mare decât cea anunțată oficial de Ministerul Finanțelor.
Și liderul opoziției Aleksei Navalnîi a contribuit la dezbatere, din celula sa din închisoare.
În magazinul închisorii, unde am acces de două ori pe lună, spune el, „mă uit cu aceeași disperare pe care o simte un pensionar la cumpărături”. „Mai întâi, carnea la conservă a devenit un lux, crescând de la 140 de ruble la 250 (cu 79%). Nu am cumpărat-o de mult și vă asigur că un pensionar va putea să mănânce cartofi și carne cel mult o dată pe lună”, a adăugat Navalnîi.
Brânza, a mai spus el, devine „mâncarea oligarhilor”.
Concluzia este că, chiar și în scenariul în care tensiunile nu se transformă într-un conflict deschis în Ucraina, incertitudinea pune deja presiune pe economia rusă.
Noile sancțiuni, care ar putea include deconectarea Rusiei de la SWIFT, sistemul internațional de plăți, și care ar putea viza și băncile majore din țară, ar prezenta noi provocări. Chiar și cu mecanismele de apărare existente, „va fi foarte neplăcut”. „Populația va resimți foarte puternic efectul”, adaugă acesta.
Fără opoziție, fără probleme
Apoi, există și discuția despre scopul acestei suferințe. În contrast cu anexarea Crimeei, din 2014, pe care majoritatea rușilor au susținut-o, sondajele de acum nu arată prea mult entuziasm pentru un conflict deschis cu Ucraina.
Și totuși, în public nu prea există vreun discurs sau o opinie care să critice poziția Kremlinului. Motivul: în ultima vreme, în special în ultimul an, opoziția a fost decimată. Iar Navalnîi nu prea mai poate face mare lucru, cu excepția postărilor critice de pe internet.
Orice activism civic este periculos. La începutul lunii, organizatorii unui protest față de creșterea prețurilor în Tuva, o regiune aflată la granița cu Mongolia, au primit un „avertisment” pentru extremism din partea autorităților.
Rezultatul? Cei care nu cred în linia Kremlinului pe tema Ucrainei preferă să tacă.
„Nu există o conștientizare puternică a situației”, spune Greg Yudin, un sociolog. „Oamenii, în general, încearcă să evite subiectul”, explică el.
Asta a generat impresia că aventurile militare ale Rusiei au un cec în alb din partea populației.
Viktoria, o coafeză de 30 de ani din Moscova mărturisește într-o discuție cu jurnaliștii Politico că nu a auzit despre iminența unui război. „Trebuie să admitem că Putin se pricepe să își protejeze cetățenii de orice se întâmplă pe scena globală”, spune ea.
Ca mulți cetățeni, ea afirmă că nu crede că războiul va avea loc. Dar dacă acest lucru se întâmplă, nu este treaba ei să critice Moscova, „mâna care mă hrănește”.
Timp de multă vreme aceasta a fost și filosofia elitelor care s-au îmbogățit în timpul mandatelor lui Putin.
Acum, loialitatea lor este testată, pe măsură ce averile lor sunt puse în pericol de ambițiile geopolitce ale președintelui.
„Tehnocrații și elitele din afaceri sunt șocați și disperați Dar au fost privați de dreptul de a menționa vreo temere, cu atât mai puțin de a avea un dialog, riscând în caz contrar să fie considerați nepatrioți”, spune Stanovaia.
„Cea mai bună strategie este să fie tăcuți, invizibili și să se adapteze la orice se întâmplă”, adaugă ea.
